
Politică
Edi Rama la Londra: Infractorii folosesc visele și speranțele albanezilor
rishi_rama.jpg

„Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama a legat emigrarea albanezilor în Marea Britanie de nevoia pieței britanice de muncitori,” scrie serviciul în limba albaneză al postului Europa Liberă, într-un articol cu titlul Rama la Londra: Infractorii folosesc visele și speranțele albanezilor”
Tema articolului este schimbul de replici dintre Albania și Marea Britanie privind migranții ilegali care intră cu mici ambarcațiuni pe mare, în Regat.
„Nu am nicio problemă cu închiderea granițelor Marii Britanii, dar nu ar trebui să lăsăm tinerii albanezi să fie folosiți de infractori. Comunitatea albano-britanica este fantastică. În ceea ce-i privește pe infractorii albanezi, nu ei au adus criminalitatea aici, nu ei au adus droguri aici, aici ei au găsit piața. Dacă omologii britanici ne vor asculta, acest lucru va avea mare succes. Evidențierea albanezilor nu este corectă," a spus premierul Rama în cadrul unui discurs din capitala britanică.
Într-o apariție publică în noiembrie anul trecut, fostul ministru britanic de Interne, Suella Braverman, i-a numit „infractori” pe albanezii care au ajuns în Marea Britanie cu bărcile. În urma acestei declarații, Albania a emis o notă verbală taxând limbajul folosit pentru a descrie migranții. Mii de albanezi au protestat pe străzile Londrei, indignați de această etichetare și au cerut guvernului britanic să-și ceară scuze.
„Am spus întotdeauna că trebuie să construim o operatiune comună pentru a ataca rețelele criminale," a subliniat Rama.
Acesta a adăugat că aportul comunității albaneze în Marea Britanie va dura mai mult decât mandatul Suellei Braverman și a cerut comunității albaneze să continue „să se prezinte ca și până acum, onorând steagurile albanez și britanic”.
Croația reformează sistemul de sănatate
Publicația croată Vijesti publică un interviu cu Profesorul Davor Vagić, directorul Spitalului clinic Surorile Carității despre reformarea sistemului de sănătate din Croația, după ce, recent, a avut loc un mare protest al medicilor, sub sloganul „SOS pentru sănătate.”
Sistemul de sănătate are o serie de probleme, fie că este vorba de lipsă de personal, ore suplimentare sau salarii mici. Profesorul a subliniat că situația „nu este insuportabilă, dar este gravă.”
„Nu am opta pentru o reformă în sănătate dacă sistemul ar fi într-o stare bună. Multe puncte trebuie discutate și îmbunătățite. Trebuie să știți că lucrăm foarte multe ore suplimentare și este o chestiune de organizare a muncii, cum ar fi spitalele care trebuie să fie deschise 24/7 și să ofere servicii de sănătate în orice moment,” a spus medicul.
Una dintre problemele de care se plâng medicii sunt salariile mici. Vagić a precizat că salariile au crescut semnificativ din 2016, dar pot fi mai mari și depind de economie.
„Situația din acest sector este o reflectare a economiei noastre. Este important să spunem că o nouă negociere colectivă începe acum. Va fi elaborată noua lege a muncii și a salarizării funcționarilor publici și este în pregătire și proiectul de lege privind statutul medicilor în dreptul muncii. Datorită tuturor acestor legi, salariile medicilor și ale tuturor celorlalți actori din sistemul de sănătate vor fi reglementate,” a adăugat medicul. Acesta a vorbit și despre agravarea problemei legate de plecarea personalului în străinătate .
„Este normal să nu mă bucur când oamenii pleacă după ce au terminat toate studiile aici. Trăim în Europa, într-o zonă fără granițe, mobilitatea în aceste zile este mult mai mare decât a fost vreodată și ne bucurăm pentru că astfel câștigăm și experiență. Sper că unii dintre colegii mei vor reveni, dar singura modalitate prin care colegii mei să revină este să creăm aici condiții de muncă și de viață mai bune, iar economia începe să funcționeze mai bine, a spus Vagić.”
Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:
Albana Hysa, Albania
Ivana Kasalo, Croația
Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus
Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei