Europa Plus: Sfinții au nevoie de ”protecția” politicienilor? Se pare că în Polonia, da...

”Mă voi ridica în apărarea papei, este papa al nostru, îi datorăm enorm ca și națiune. Poate că îi datorăm chiar totul...”, a declamat recent premierul Morawiecki, care a inițiat în Parlament o ”rezoluție” cu scopul de ”apăra reputația și bunul renume al Sfântului Ioan Paul al doilea”.

“Nu vom îngădui ca imaginea unui om considerat de întreaga lume liberă drept un stâlp de nezdruncinat al luptei împotriva Răului să fie distrusă...”, se arată, printre altele în Rezoluția care a fost adoptată cu majoritate de voturi de Seimul polonez.

Reacțiile au apărut la scurt timp după apariția cărții ”Maxima culpa. Ioan Paul al doilea știa”, de Ekke Overbeek și după difuzarea reportajului televiziunii TVN24 intitulat ” Franciszkańska 3”, realizat de Marcin Gutowski, care au stârnit dezbateri aprinse în Polonia despre fostul papă, care a fost sanctificat după moarte, așa cum se știe, amintește newsweek.pl.

Întrebat de Newsweek dacă sfinții au cu adevărat nevoie de protecție politică, Andrzej Kobyliński, preot și profesor la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński a explicat că : ”Asta nu ar trebui să fie o problemă politică, dar se pare că, din nefericire, în Polonia e transformată într-o chestiune politică. Urmează alegerile parlamentare, municipale, europene și prezidențiale și se pare că se dorește implicarea chestiunilor religioase în campaniile electorale...”

Profesorul Arkadiusz Stempin, istoric și politolog, a subliniat la rândul său că, chiar dacă se dovedește cu adevărat că fostul papă ar fi știut despre aceste cazuri, regulile interne de funcționare ale Bisericii recomandau ”discreție” în astfel de cazuri. ”Până în 2001 cel puțin existau reguli clare în acest sens. Era obligat să tacă, să pună sub tăcere aceste chestiuni”, a precizat istoricul.

Ungaria își încalcă obligațiile legale internaționale (profesor de drept)

Anunțul guvernului Orban, potrivit căruia, dacă va intra pe teritoriul Ungariei, Vladimir Putin nu va fi arestat, reprezintă o violare de către statul ungar a obligațiilor sale internaționale, care probabil nu va rămâne fără consecințe, spune într-un interviu pentru publicația maghiară Nepszava, Tamás Hoffmann, profesor de drept la Universitatea Corvinus din Budapesta și la Institutul de drept al Academiei Ungare de științe.

”Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al Curții Internaționale de Justiție, dar nu a transpus în propria legislație normele concrete de aplicare a prevederilor acestui Statut. Asta face ca, din punct de vedere tehnic cel puțin, arestarea lui Putin pe teritoriul său să nu fie posibilă. Și tocmai prin acest lucru Ungaria își încalcă obligațiile legale internaționale”, a spus Tamás Hoffmann.

El a atras atenția că, în era tehnologică actuală, strângerea de dovezi pentru anchetarea crimelor de război se poate face cu mult mai mare ușurință și precizie ca până în prezent. ”Uitați-vă la cazul masacrului de la Bucha, au existat nenumărate înregistrări ale camerelor de supraveghere, conversații telefonice, imagini din satelit. Toate astea sunt dovezi în instanță. În plus există o mulțime de organizații neguvernamentale care au strâns și strâng în continuare dovezi. Și nu este vorba doar de organizații ucrainene, așa cum ar vrea cei care nu vor să creadă ce văd, ci din foarte multe țări ale Europei și ale lumii”, a precizat profesorul de drept.

Slovacia ”Phoenix – Monumentul cultural al anului”

Sursa: wikipedia.org

Secole de războaie, jafuri și alte dezastre, decenii de uitare, apoi mii de zile de muncă migăloasă pentru restaurare: 36 de monumente istorice de pe teritoriul Slovaciei, restaurate prin diverse programe, sunt înscrise la cea de a șasea ediție a concursului național ”Phoenix – Monumentul cultural al anului”, al cărui câștigător va fi desemnat prin votul online al diverselor asociații profesionale, cât și al marelui public, transmite publicația online actuality.sk.

Anul trecut competiția a fost câștigată de Castelul neogotic Esterházy de la Galanta, sud vestul Slovaciei, construit în secolul XVII (foto deasupra).

Printre monumentele restaurate se numără nu doar biserici, mănăstiri și castele, ci și conace boierești, un pod, o gară și chiar și o sală de oglinzi și un cimitir. (Lista obiectivelor aici: www.kpr-fenix.sk)

”După succesul de anul trecut, când s-au acordat peste 78 000 de voturi, ne așteptăm ca ediția din acest an să se bucure de o audiență și mai mare, dat fiind că multe monumente apar în concurs în premieră”, a declarat Eva Guliková, administrator al Fundației Societății Naționale de Gaze (SPP), organizatorul concursului.

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Agnieszka Kuśmierz - Polonia

Sára Opauszki - Ungaria

Jozef Žigo - Slovacia

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei