Autoritatea Electorală are un nou președinte. “Era greu de crezut că partidele nu vor pune pe cineva care le reprezintă interesele” (Interviu)

Prin numirea lui Toni Greblă în funcția de președinte și după revenirea pe funcția de secretar general AEP a lui Mitulețu Buică, PSD deține controlul a două funcții cheie, în timp ce PNL nu are niciun om la conducerea instituției, scrie hotnews.ro. Portalul de știri aminteste și că alegerea de astăzi e cu atât mai importantă cu cât instituția va organiza anul viitor toate cele patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Deși amânat de mai multe ori, votul de săptămâna aceasta nu reprezintă o surpriză, explică la RFI Septimius Pârvu de la Expert Forum. Potrivit acestuia, la conducerea Autorității ar fi fost totuși de dorit o persoană fără legături politice. De ce? Amintește Septimius Pârvu.

Septimius Pârvu: Din primul moment în care a venit această propunere era clar că va fi următorul președinte. E adevărat că au existat niște amânări, dar era clar că domnul Greblă va fi următorul președinte. Faptul că a primit 251 de voturi, iar contracandidații au primit 37, respectiv 73 domnul Preda, ne arată că nu exista practic nicio șansă ca domnul Greblă să piardă votul de astăzi.

Aceste amânări ne arată că este o funcție negociată politic, ca multe alte funcții care sunt la conducerea unor astfel de instituții.

Dacă cearta dintre PSD și PNL a fost reală sau a fost doar una care să umple spațiul mediatic e greu de spus.

Dar ne-am fi așteptat, totuși, ca în momentul în care numim președintele unei instituții care are o asemenea importanță și nu vorbesc doar despre cele patru ture de alegeri de la anul, ci despre finanțarea partidelor și despre multe alte chestiuni, să ia lucrurile un pic mai în serios. M-am uitat și la discuțiile din cele două camere reunite.

A fost mai degrabă un moment de ceartă politică, pe alocuri penibilă, care nu a avut neapărat legătură cu subiectul de astăzi. Mai degrabă a fost un câmp de război între diverse partide. Cred că o parte dintre parlamentari au folosit dezbaterile de azi mai degrabă pentru a face declarații politice și nu pentru a se exprima cu privire la viitorul AEP.

Reporter: Uitându-ne la CV-ul domnului Greblă, este el omul potrivit să gestioneze tot ce înseamnă AEP, nu doar organizarea alegerilor, așa cum spuneați?

SP: Cu siguranță dânsul are o experiență pe care nu o putem nega. A fost senator. A fost judecător constituțional. A fost prefect. Are o experiență îndelungată. Problema este că are și o apartenență politică care nu poate fi negată.

Noi, ca organizații nonguvernamentale, am cerut în momentul în care a început acest proces, ca cel care va fi ales sau cea care va fi aleasă în funcția de președinte AEP să nu fie membru de partid sau să nu fi fost recent membru de partid.

Era greu de crezut că partidele nu vor pune pe cineva care le reprezintă interesele. La urma urmei e o instituție cu o miză foarte mare. Rămâne de văzut ce va face dânsul. Cred că are o moștenire destul de grea după plecarea domnului Mitulețu, care acum este secretar general.

Cred că instituția are probleme nu doar la nivel de președinte. Așa am ajuns să avem un nou președinte. Fostul președinte și-a dat demisia.

Cred că are o problemă de credibilitate în acest moment. Are o problemă legată de independență sau de modul în care este percepută ca fiind sau nu independentă. Cred că au fost momente în care putem pune sub semnul întrebării acest statut de independență, cum ar trebui să fie o astfel de autoritate. Cred că are de construit foarte mult pentru alegerile de la anul.

Până la europarlamentare, care vor fi primele, mai avem aproximativ un an. Sunt foarte multe lucruri de făcut, registrul electoral, corpul experților, tot ce înseamnă finanțarea partidelor, finanțarea campaniilor.

Este o sarcină foarte grea. Vom vedea ce se va întâmpla. Cu siguranță din spațiul public există așteptări pentru că ultimii președinți ai AEP, din păcate, nu și-au terminat mandatele natural, ci au fost legați de diverse scandaluri.

Plus că aș mai sublinia că la anul se termină cel puțin un mandat de vicepreședinte. Trebuie să vedem ce se va întâmpla și la acest nivel întrucât riscăm să ajungem ca un singur partid să controleze toată instituția. Rolul numirii președintelui, respectiv ai vicepreședinților de către Parlament, președinte, de entități diferite este ca să existe și un control reciproc. Cred că va conta foarte mult ce se va întâmpla și la anul, nu numai ce s-a întâmplat astăzi.

Rep: Să privim lucrurile și din perspectiva PSD PNL. În acest moment PSD are două posturi cheie în cadrul AEP. PNL a dat un pas în spate. Cât de inspirată e mișcarea asta? Spuneți că miza este acel post de vicepreședinte.

SP: Este postul de vicepreședinte. Să vedem ce se va întâmpla și cu postul de secretar general. În presă a citit că au existat presiuni la domnul Mitulețu să își dea demisia și din funcția de secretar general.

Vorbim de câteva poziții cheie. Sigur, funcția de președinte și cea de vicepreședinte sunt cele mai importante, dar probabil că a existat o negociere.

Urmează să vedem ce se va întâmpla. Oricum, este și decizia președintelui. Vicepreședintele este numit de președintele României. O să vedem ce s-a negociat și ce nu s-a negociat. Nu cred că PNL a renunțat așa de ușor. Poate a primit altă instituție la schimb. Din păcate, cam așa se împart instituțiile, ca la jocurile de noroc, ceea ce este în detrimentul tuturor.

Rep: Trebuie să vorbim și despre rolul pe care îl are AEP în organizarea alegerilor. Spuneați și dumneavoastră că vin patru runde de alegeri care se anunță a fi cu o miză foarte mare. În acest context, ce rol are autoritatea și de ce este important să fie condusă profesionist?

SP: Între anii electorali are de menținut. Ziceam mai devreme de registrul electoral. Verifică cum cheltuie partidele subvențiile, acele 50 de milioane de euro pe an, care tot cresc. Ar trebui să facă pregătirea președinților de secții. Ar trebui să dezvolte aplicații pentru finanțarea partidelor, de exemplu. Acum a început un proiect.

Desigur, în perioada alegerilor este, în primul rând, parte din Biroul Electoral Central. Nu trebuie să uităm că există această dualitate, o situație mai puțin uzuală pe care nu o găsim în alte state. AEP este parte din BEC.

Dar președintele autorității poate să dea hotărâri legate de organizarea alegerilor. În perioada strict electorală Biroul Electoral Central este instituția supremă, care ia deciziile în final.

Dar în acea perioadă Autoritatea Electorală trebuie să pregătească inclusiv aplicațiile, trebuie să lucreze alături de STS pentru SIMPV, acea aplicație pe care o folosim în secții și pentru a publica date, pentru a scana procesele verbale.

De asemenea, pregătește votul prin corespondență. Are foarte multe atribuții, chiar dacă le împarte cu BEC în perioada electorală. Dar, din perspectiva a ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă aș zice că este foarte importantă componenta de finanțare politică.

Partidele primesc foarte mulți bani. Cred că este foarte important, în primul rând, să fie verificate și în al doilea rând să înțeleagă și publicul ce se întâmplă cu acei bani. Sper ca Autoritatea Electorală Permanentă va fi mai deschisă inclusiv la a publica date și la a oferi informații în perioada următoare. E o provocare.