
Politică
Sociolog despre violențele AUR: mai lipsește să dea foc Parlamentului ca în Germania nazistă
345467582_3525770287668947_957775847212465175_n.jpg

Marius Pieleanu: În general, astfel de profile se identifică la persoane lipsite de educație. Sigur, asta nu înseamnă că, de pildă, Che Guevara nu avea o educație foarte bună... se autodefinea ca fiind revoluționar de profesie. N-aș pune neapărat pe seama faptului că (tânăra de la AUR, n.r.) este susținătoarea de galerie a unei echipe de fotbal de prestigiu a României... pentru că nu clubul Steaua e de vină, ci comportamentul domnișoarei în cauză.
Ceea ce mă surprinde, totuși, este faptul că a translatat această, mă rog, lupta a sa revoluționară, ca să zic așa, din zona tribunelor, în zona politicului. Aici este un pericol la care noi, ca societate, trebuie să ne raportăm corect și, dacă putem, să punem cumva stavilă înmulțirii unor astfel de ieșiri.
Dacă avea muniție explodată, înseamnă că le-a uitat în buzunar sau în geantă sau unde le avea. Dacă nu era explodată, atunci era o problemă.
Din nefericire, mai ales în rândul tinerilor, să știți că (are succes, n.r.) acest fenomen care este AUR. Pentru că îl putem defini ca atare, politologic și sociologic, ca fiind un fenomen, ei urcă ca făt Frumos, știți ceea ce alte partide reușesc să adune în ani de zile de muncă...
Reporter: De ce, domnule Pieleanu? Pentru că discursul nu este unul de tânăr. Discursul este unul extremist, te-ai aștepta ca tinerii să fie puțin mai luminați...
Marius Pieleanu: Nu, nu, nu. Modelul este tocmai invers. În general, cei tineri și foarte tineri adoptă și își însușesc valori cu caracter extremist. Dacă vă uitați în toate țările Europei civilizate, naționalismului etnic, naționalismul ortodox sau ultra ortodox, naționalismul homofob se identifică din păcate la vârsta tânără.
Aș spune chiar că, în România, astfel de manifestări sunt încă în stare embrionară, încă nu se manifestă majoritar. Riscul, însă, de a deveni o populație care să conteze la vot este foarte mare. Regula spune că în situații de criză economică, în situații de convulsii sociale majore, de anomie, cum o denumim noi în sociologie, apar astfel de mișcări, astfel de radicalism. România, totuși, nu e traversată nici de o criză economică majoră, structurală, nici de clivaje masive sociale sau politice și aici este surprinderea mea. Mă tem că este totuși și ceva artificial. Undeva există o dorință a unui grup de persoane influente ca această formă de manifestare politică să ia amploare.
Reporter: Au scos în stradă oamenii cu o știre falsă despre o lege care, de fapt, va sprijini familiile și copiii. Cum?
Marius Pieleanu: Mă tem că memoria mea mă trimite, cum să spun, volens nolens, către un exemplu care poate nu e cel mai fericit, dar care ar putea să pună pe gânduri. S-a și spus de către Alfred Simonis, astăzi, ceva în sensul acesta. Știți că ideologia fascistă, mai concret ideologia nazistă din Germania interbelică, spunea despre evrei (pe lângă, n.r.) alte lucruri abominabile, că vor suge sângele copiilor arieni, dacă nu vor fi exterminați.
Reporter: Susținătorii din aceste grupuri, unde numitorul comun este AUR, vorbesc despre luptă, luptă reală, „trebuie pus mâna pe arme și dat jos guvernul.”
Marius Pieleanu: Este suficient pentru instituțiile statului, dacă această chemare la luptă devine repetabilă, să ia măsurile care se cuvin. Adică, într-o democrație liberală, cum ne place să credem că trăim sau dorim să trăim ca deziderat, puterea poporului se manifestă prin mergerea la vot. Dacă în Parlamentul României, la un moment dat, acest partid va fi pe primul loc, viața ne-a demonstrat uneori că se poate întâmpla aici o astfel de chestiune, este cu totul altceva, dar să luăm puterea cu pistolul în mână - din nou facem trimitere la fascism, în 1933. Mai avem să dăm foc Parlamentului tot pe model interbelic din Germania face nazistă și am încheiat povestea.
Eu sunt extrem de îngrijorat de chestiunea asta, nu vă ascund, numai că sunt îngrijorat ca cetățean... mai mult decât să manifest public și verbal indignarea, nu am ce să fac. Sper ca, totuși, instituțiile, repet, termenul instituții - e important în chestiunea asta, să fie responsabile și să ia măsurile, dacă va fi nevoie, care se cuvin.