Grecia: pe o scenă politică dominată de bărbați, femeile încă se luptă pentru egalitatea de șanse

Deși s-a discutat în contradictoriu timp de trei ore, pe diverse teme, cum ar fi cheltuielile pentru apărare ale Greciei, rata șomajului și scandalul iscat pe fondul convorbirilor telefonice interceptate ilegal, cei trei lideri care au participat la dezbatere nu au adus absolut deloc în discuție cea care este, de fapt, cea mai mare problemă cu care se confruntă politica greacă, și anume, că rămâne, în continuare, un domeniu destinat în exclusivitate bărbaților.

Dreptul la vot în Grecia le-a fost acordat femeilor abia în anul 1952, douăzeci de ani mai târziu după ce această măsură a fost adoptată în Spania și în Marea Britanie. Media Greciei arată că doar unul din cinci deputați în Parlament este femeie, ceea ce o plasează printre țările cu cele mai scăzute rate din UE.

Dintre cei 58 de membri ai cabinetului fostului prim-ministru conservator Kyriakos Mitsotakis, doar 10 sunt femei și doar două dintre acestea ocupă funcția de ministru cu atribuții depline.

În anul 2015, Vasiliki Thanou a devenit prima femeie din Grecia care să dețină funcția de prim-ministru, însă aceasta s-a bucurat doar de un mandat interimar, oferit din considerente strict tehnice, până la realegerea lui Alexis Tsipras, liderul Coaliției Stângii Radicale.

Fosta președinte a Curții Supreme, Vasiliki Thanou, a fost la conducere timp de aproximativ o lună, într-o perioadă în care Grecia se afla în pragul falimentului financiar și se confrunta cu o criză acută a refugiaților.

„Nu avem destule femei în politică, ceea ce e dezamăgitor”, a mărturisit Vasiliki Thanou într-un interviu pentru AFP.

„Poate că societatea greacă nu s-a maturizat într-atât, încât să poată admite că femeile sunt la fel de capabile precum bărbații, pentru a-și asuma responsabilități pe plan politic”, a declarat fosta doamnă prim-ministru, în vârstă de 72 de ani.

„Trăim într-o societate patriarhală”

Totuși, situația pare să fi început să se schimbe de când alegerile au fost câștigate de partidul conservator grec Noua Democrație (ND), condus de Kyriakos Mitsotakis, a cărui soră mai mare, Dora Bakoyannis, a devenit prima femeie aleasă în funcția de primar al Atenei și Ministru de Externe al Greciei.

În anul 2019, guvernul său a impus ca, dintre toți candidații la alegeri, cel puțin 40% să fie femei.

Un an mai târziu, judecătoarea Katerina Sakellaropoulou a fost aleasă Președinte al Greciei, o funcție în mare parte onorifică.

Deși femeile figurează în număr mare printre candidații la alegeri, poporul nu le votează.

„Există, într-adevăr, o mulțime de femei printre candidații la alegeri și, totuși, cetățenii nu le votează”, a declarat candidata partidului Noua Democrație, Dora Palli-Petralia, a cărei mamă se număra, în anii 2000, printre puținele femei din partid care să dețină funcția de ministru.

Totuși, statutul femeilor din această societate de zece milioane de locuitori a suferit schimbări semnificative.

Deși și-a făcut apariția destul de târziu pe scena politică din Grecia, mișcarea de protest #MeToo a devenit un subiect de primă pagină odată cu dezvăluirile făcute de dubla campioană olimpică la yachting Sofia Bekatorou. Campioana a mărturisit că, la vârsta de 19 ani, a fost violată de către un oficial al asociației de navigație, iar declarațiile sale au sensibilizat opinia publică cu privire la actele de violență asupra femeilor.

În ciuda acestui fapt, remarcile sexiste la adresa femeilor încă mai persistă.

La vremea la care politiciana greacă Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Parlamentului European, a fost reținută în timpul scandalului de corupție Qatargate, presa greacă a fost inundată de remarci la adresa „frumuseții” și a „ochilor albaștri frumoși” ai acesteia.

Într-o discuție pe care a purtat-o luna trecută cu tânăra Nefeli Meg, creatoare de conținut pe YouTube, Prim-Ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis a promis că, dacă va fi reales în funcție, va desemna „mult mai multe” femei în rândul membrilor Guvernului.

Principalul său rival, liderul de stânga Alexis Tsipras a făcut o promisiune îndrăzneață, și anume, ca numărul membrilor femei să fie egal cu cel al bărbaților, deși, în anul 2015, dintre reprezentanții propriului său cabinet făceau parte doar două femei.

„Societatea noastră e una patriarhală, iar noi suntem o națiune mediteraneană, în care încă mai persistă multe stereotipuri de gen”, a declarat pentru AFP Stella Kasdagli, co-fondatoare a organizației non-guvernamentale „Women on top”.

În Grecia, „viața femeilor se rezumă, în mare parte, la sarcinile familiale”, cu precădere la educația copiilor și, adesea, la îngrijirea bunicilor acestora, adaugă Stella.

Deși numărul femeilor cu drept de vot, cinci milioane mai precis, care vor fi prezente duminică la alegeri, îl depășește detașat pe cel al bărbaților, măsura în care acestea au un cuvânt de spus în politică lasă de dorit.

Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a RFI.