Șor, Tauber și Plahotniuc, sancționați pentru destabilizarea R.Moldova. Bogdan Aurescu salută decizia UE

”Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancționarea celor responsabili de acțiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanță deosebită în contextul regional actual marcat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de presiunile hibride, ample și sistematice la adresa Republicii Moldova, care includ ingerințe în procesele politice interne și tentative de subminare a ordinii constituționale. România are un interes major în implementarea acestui regim de sancțiuni și a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securității, rezilienței și stabilității în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei’, a declarat ministrul Bogdan Aurescu.

Pachetul adoptat cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova

Așadar, pe lista celor sancționați îi găsim pe fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de detenție în dosarul fraudei bancare, Marina Tauber, organizatoarea protestelor violente de la Chișinău din primăvară și toamnă, acuzată în dosarul privind acceptarea finanțării ilegale a formațiunii de către o grupare criminală, ex-liderul PDM, Vlad Plahotniuc, învinuit pe mai multe capete de acuzare în dosarul fraudei bancare.

De asemenea, a fost sancționat și fostul șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, dar și omul de afaceri rus, Igor Chaika, apropiat lui Dodon, toți fiind implicați în destabilizarea R.Moldova. 

Să spunem că, cei sancționați nu au venit deocamdată cu o reacție pe marginea deciziei UE. Anterior, Tauber a menționat că ”atât timp cât demnitarii europeni sprijină derapajele antidemocratice și furturile din bugetul de stat, precum și fondurile pe care le alocă țările lor Moldovei, a fi inclusă într-o astfel de listă înseamnă un gest de laudă”. 

Amintim că, Ilan Șor a fugit din țară, în iunie 2019, după schimbarea puterii de la Chișinău. Atunci a părăsit R.Moldova și fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, acuzat în dosarul fraudei bancare. Până astăzi, cei doi nu au fost extrădați. Ambii sunt acuzați în dosarul fraudei bancare. Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare. 

Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.

România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum, susține MAE.

”Crearea acestui regim de sancțiuni se înscrie în seria de acțiuni politico-diplomatice inițiate de România în sprijinul Republicii Moldova, printre care obținerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE. De asemenea,  crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania și Franța, care a adunat deja fonduri substanțiale pentru Republica Moldova și acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare. Totodată, crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 și lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obținând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și acțiunile de dezinformare”, precizează MAE. 

Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului. Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022 în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova, precizează Externele de la București.