Ce poate aștepta R. Moldova de la summitul Comunității Politice Europene?

Înainte de toate, să spunem ce este și ce nu este această Comunitate Politică Europeană.

Înființată în 2022, la inițiativa președintelui francez Emanuel Macron, este, din start, o consecință a războiului declanșat de Rusia. În fața agresiunii, statele din regiune, membre și nemembre ale Uniunii Europene, din Islanda și Marea Britanie până în Turcia, Armenia sau Georgia, au fost de acord să lucreze în comun în special pentru a-și proteja securitatea și a răspunde crizei energetice declanșate odată cu războiul rusesc.

Liderii se întâlnesc de două ori pe an, în discuții informale și care nu sunt urmate de acele comunicate comune intens negociate în prealabil de echipele diplomatice, până la ultimul cuvințel. Ceea ce înseamnă că liderii pot discuta liber, deschis și mai ales de pe picior de egalitate, fără a face deosebirea între membri și nemembri ai Uniunii Europene.

O poză de familie pe adresa Kremlinului

Faptul că Republica Moldova găzduiește acest summit – ediția de toamnă va avea loc la Granada, în Spania -  înseamnă foarte mult pentru micul stat dintre Prut și Nistru, aflat sub agresiunea hibridă a Moscovei.

Într-un semnal puternic de susținere a Republicii Moldova, Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, prima listă de persoane sancționate pentru acțiunile de destabilizare a țării. Printre acestea, oligarhul Vladimir Plahotniuc și politicianul Ilan Șor.

Summitul este o formă de susținere pentru eforturile președintei Maia Sandu și a guvernului său de a face față acestei agresiuni bazate pe dezinformare, încercări de promovare a diviziunii și amorsare a unor mișcări sociale. Și nu este de mirare că, în aceste zile, și în România, publicații, politicieni și lideri de opinie cunoscuți pentru atitudinile lor pro-ruse își îngroașă vocile împotriva președintei de la Chișinău. Probabil că le veți simți prezența în și mai mare măsură în zilele ce urmează.

Altfel, tocmai prezența la Chișinău a celor 47 de lideri este răspunsul cel mai puternic adresat Moscovei. În plan mai concret, se preconizează creșterea sprijinului pentru Republica Moldova în ce privește lupta împotriva criminalității cibernetice.

Deja, o misiune civilă a Uniunii Europene a început să lucreze la Chișinău pentru a răspunde amenințării hibride a Moscovei. Iar autoritățile moldovene au înființat recent un centru național de apărare informațională și combatere a propagandei, numit Patriot.

Energia este, de asemenea, un domeniu în care Republica Moldova are așteptări mari. Pentru că energia este – sau mai precis, era – lanțul care ținea legată această țară de gigantul rusesc. În încercarea de a îngenunchea guvernul pro-european de la Chișinău, toamna trecută, rușii au recurs la tăierea gazului și reducerea drastică a livrărilor de electricitate. Dar, grație sprijinului Uniunii Europene și în particular, al României, țara a rezistat, a trecut iarna și acum este în situația de a nu mai depinde energetic de Rusia. Această schimbare trebuie consolidată în perspectiva iernii ce vine.  

Anul trecut, Republica Moldova a primit, alături de Ucraina, statutul de țară candidată la aderare și Chișinăul și-ar dori foarte mult ca până la sfârșitul acestui an să deschidă negocierile de aderare.

Comunitatea Politică Europeană, al cărei summit este găzduit de Republica Moldova, nu este însă nici o cameră de așteptare și nici un substitut pentru Uniunea Europeană. Astfel încât, nu va putea fi dat un semnal oficial privitor la așteptările Republicii Moldova. Și cu atât mai puțin, ceva legat de o posibilă cale rapidă de aderare pentru Chișinău și Kiev.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica