Noi sancțiuni UE împotriva Gardienilor Revoluției. Numai că banii nu prea trec prin Europa... (France24)

Peste 200 de persoane și 37 de entități din Iran sunt supuse acum măsurilor restrictive impuse de Uniunea Europeană. Sunt vizați mai ales Gardienii Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice Iran.

Este a opta serie de sancțiuni care vizează protagoniștii represiunii orchestrate în țară de la moartea Mahsei Amini, o tânără care a murit în septembrie anul trecut, după ce a fost arestată pentru că nu purta corect vălul islamic. Sancțiunile s-au înăsprit pe măsură ce autoritățile iraniene continuă să reprime protestele, dar eficacitatelor este pusă la îndoială de majoritatea experților.

Ultimele măsuri, adoptate pe 22 mai, adaugă cinci nume pe lista celor sancționați : Procurorul Sirjan Moshen Nikvarz, comandantul poliției din Teheran, Salman Adinehvand, și secretarul Consiliului Suprem al spațiului cibernetic al Iranului, Seyyed Mohammad Amin Aghamiri, sunt vizați pentru rolul avut în procesul de reprimare al protestelor.

Pe lista neagră europeană este adăugată și Fundația Cooperativă IRGC, organismul responsabil cu investițiile grupării Gardienilor Revoluției, ceea ce duce la înghețarea activelor deținute de fundație în țările UE și interzicerea tuturor finanțărilor.

În Iran, Gardienii Revoluției dețin multe companii, în special în sectorul construcțiilor, al infrastructurii transporturilor și aeroporturilor. Experții estimează că dețin între 20 și 30% din economie, dar fenomenul rămâne greu de cuantificat din cauza opacității sale, numeroaselor ramificații și companii create la diferite niveluri, care nu pot fi urmărite.

Turcia, EAU, Kazakhstan, China...

Stéphane Dudoignon, autor al unei cărți despre Gardienii Revoluției, cercetător în cadrul Centrului Național de Cercetări Științifice, subliniază existența unei probleme fundamentale : doar 216 persoane sunt sancționate din cei 120.000 până la 190.000 de membri ai Gărzii, despre care se cunosc foarte puține informații.

Măsurile europene constau în înghețarea activelor, interzicerea călătoriilor în UE și privarea de fonduri sau resurse economice a persoanelor de pe listă. Dar „ mijloacele prin aceștia reușesc să ocolească aceste restricții ajung să le facă ineficiente”, adaugă specialistul în Iran.

„Gardienii Revoluției au active în străinătate: fonduri plasate printr-un sistem de corupție generalizată”, explică David Rigoulet-Roze, cercetător asociat la Institutul de Relații Internaționale și Strategice, citând clasificarea Transparency International privind corupția în lume în 2022, care plasează Iranul pe locul 147 din 180 de țări.

Corupție care a fost denunțată în cadrul regimului iranian și folosită ca argument pentru demiterea înalților demnitari atunci când devin prea deranjanți sau în timpul războaielor dintre clanuri. Este cazul lui Ali Shamkhani, fost secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională, cel mai înalt organism de securitate din țară. Acest general al Gărzilor Revoluționare a fost demis pe 22 mai, acuzat de corupție în urma acuzațiilor conform cărora familia sa ar fi câștigat milioane de dolari datorită unei companii care transporta petrol, care a ajutat Iranul să scape de sancțiuni, însă acesta a negat.

Cu toate acestea, fondurile generate prin delapidare tranzitează rar Europa, trecând mai degrabă prin Turcia, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman, Georgia, Kazahstan sau chiar Turkmenistan conform unei anchete publicate de Paris Match în februarie. Aceste țări au servit drept centre financiare pentru a primi recent fonduri provenite din vânzarea mărfurilor scoase ilegal din țară de Gărzile Revoluționare.

Emiratele Arabe Unite sunt din martie 2022, pe lista gri a Grupului de acțiune financiară (FATF), un observator global specializat în spălarea banilor.

Pentru mai multă eficiență, sugerează Kasra Aarabi, șeful programului pentru Iran la Tony Blair Institute for Global Change, ar trebui înființat un grup de lucru european și american care să identifice și să sancționeze oligarhii și elitele regimului iranian care trăiesc în Occident, în același mod în care sunt urmăriți și sancționați oligarhii ruși loiali lui Vladimir Putin de la începutul războiului cu Ucraina, pentru a dejuca aranjamentele financiare, pentru a se ocupa de firmele fantomă și complicii acestor oligarhi și pentru a introduce sancțiuni care să-i vizeze direct.

„Solidaritate între cei sancționați”

Mai mult, explică un academician, care a cerut să rămână anonim, principalii investitori în Iran fiind în prezent rușii, talibanii, milițiile șiite irakiene și China, aceste țări nu se tem de sancțiunile europene, ele fiind deja suspuse acestor sancțiuni. „Aceste măsuri promovează solidaritatea între cei sancționați”, afirmă cercetătorul. Gărzile Revoluționare rămân astfel ferite de sancțiunile europene, iar țara își întărește alianțele diplomatice.

„Dacă se are în vedere dezbinarea corpului Gardienilor, efectul este contraproductiv”, continuă sursa citată. "Se credea că, în urma sancțiunilor, forțele iraniene își vor arăta loialitatea față de sistem. Însă aceste sancțiuni nu au dus decât la mediatizarea personalităților care sunt vizate de măsurile occidentale", subliniază el, referindu-se la cazul lui Ebrahim Raisi. Actualul președinte iranian, trecut pe lista neagră în Statele Unite pentru „complicitate la încălcări grave ale drepturilor omului” în noiembrie 2019, a fost ales șef de stat la mai puțin de doi ani mai târziu.

Unitatea corpului Gardienilor este cu atât mai mare, subliniază Stéphane Dudoignon, cu cât cei din noua generație „datorează totul Ghidului Suprem”, spre deosebire de cei din fosta generație, conduși de Khomeini, care dobândiseră o anumită popularitate în urma actelor lor militare sau succeselor economice în fruntea marilor companii. "Am văzut deja foști ofițeri cerând autorităților să dea dovadă de mai multă clemență. Dar astăzi, e mult mai dificil de gestionat situația noi generații, care se învârte în jurul lui Ali Khamenei", adaugă el.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24