Tensiunea crește in nordul Kosovo, unde are loc o nouă manifestație

Protestatarii s-au adunat în faţa primăriei din Zvecan, puternic protejată de soldaţi ai KFOR, Forţa multinaţională condusă de NATO în Kosovo. Militarii KFOR s-au postat în jurul clădirii municipale, întărind apărarea obiectivului cu sârmă ghimpată şi o barieră metalică.

Manifestanţii, calmi deocamdată, au desfăşurat un drapel sârbesc gigantic de peste 200 de metri lungime, între centrul oraşului şi zona din jurul primăriei. De câteva zile, situaţia este extrem de tensionată în regiune, care trece de la o criză la alta de ani de zile. Mulţi membri ai comunităţii sârbe majoritare în patru oraşe din nordul Kosovo nu recunosc autoritatea Pristinei şi rămân loiali Belgradului.

Sârbii au boicotat alegerile municipale din aprilie în aceste localităţi, ceea ce a dus la alegerea unor primari albanezi, cu o prezenţă la vot de mai puţin de 3,5%. Învestirea lor săptămâna trecută de către guvernul kosovar a făcut ca situaţia să explodeze.

Trei vehicule blindate aparţinând forţelor speciale ale poliţiei kosovare, a căror prezenţă stârneşte întotdeauna furia sârbilor, staţionau miercuri în faţa primăriei din Zvecan.

Manifestanţii cer plecarea primarilor albanezi, pe care îi consideră "nelegitimi", şi retragerea poliţiei kosovare.

NATO a anunţat marţi trimiterea de noi forţe după ce 30 dintre soldaţii săi au fost răniţi luni în ciocniri violente cu manifestanţi sârbi. Belgradul a anunţat 52 de răniţi de partea protestatarilor.

Serbia, susţinută de aliaţii săi Rusia şi China, nu a recunoscut niciodată independenţa fostei sale provincii autoproclamată în 2008, la un deceniu după un război sângeros între forţele sârbe şi rebelii albanezi separatişti.

Uniunea Europeană, care face oficiul de mediator între cele două tabere inamice de un deceniu, a lansat un apel celor două părţi "să dezamorseze tensiunile imediat şi fără condiţii".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat miercuri ''responsabilitatea autorităţilor kosovare'' în agravarea situaţiei din Kosovo, după violenţele soldate cu 30 de răniţi în rândul Forţei internaţionale de pace KFOR, aflată sub comandament NATO, informează AFP.

''Foarte clar, există o responsabilitate a autorităţilor kosovare în situaţia actuală şi o nerespectare a unui acord care era totuşi important şi care a fost parafat doar acum câteva săptămâni'', a declarat Macron într-o conferinţă de presă la Bratislava.

Unsprezece soldaţi italieni şi 19 ungari din Forţa internaţională de pace din Kosovo (KFOR) au fost răniţi luni în timpul unor ciocniri cu manifestanţi sârbi, care cereau plecarea primarilor de etnie albaneză. Belgradul a evocat zeci de răniţi în rândul demonstranţilor. ''Noi le-am transmis foarte clar autorităţilor kosovare că era o eroare să se procedeze la aceste alegeri'', a subliniat şeful statului francez. El le-a reproşat autorităţilor kosovare că nu au respectat acordul încheiat la capătul unui proces de negocieri cu mediere europeană, cu implicarea particulară a negociatorilor cehi, a cancelarului german Olaf Scholz, a şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi a lui Emmanuel Macron însuşi.

SUA, aliat istoric al Kosovo, a cărui independenţă au apărat-o, l-au acuzat pe premierul kosovar Albin Kurti pentru actuala situaţie de criză. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că decizia acestuia privind învestirea primarilor a "agravat puternic şi inutil tensiunile". De asemenea, Washingtonul a exclus Kosovo dintr-un program de exerciţii militare multinaţionale, prima sancţiune împotriva Pristinei. Statele Unite ameninţă să pună capăt sprijinului lor diplomatic pentru recunoaşterea internaţională a acestui teritoriu din Balcani, notează AFP.

Războiul din Kosovo, unde locuiesc 1,8 milioane de persoane, în marea lor majoritate etnici albanezi, s-a încheiat în 1999 cu o campanie de bombardamente a NATO condusă de SUA. Minoritatea sârba numără 120.000 de membri, dintre care aproximativ o treime locuiesc în nordul Kosovo.