India și China își expulzează reciproc jurnaliștii, pe măsură ce rivalitatea dintre cele două state se intensifică (analiză RFI)

China a amenințat că „va răspunde corespunzător” la decizia Indiei de a refuza luna trecută reînnoirea vizelor pentru ultimii doi jurnaliști din presa de stat chineză rămași în țară.

Cei doi jurnaliști erau ultimii oficiali rămași din presa de stat chineză pe teritoriul Indiei.

„Multă vreme, reporterii chinezi au fost victime ale discriminării și tratați pe nedrept în India”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning.

În 2017, India a redus „fără motive întemeiate” termenul de valabilitate al vizelor jurnaliștilor chinezi, iar trei ani mai târziu a respins solicitările celor din presă de a se stabili permanent în India, susține Mao Ning.

Profesioniștii chinezi din domeniul mass-media au fost victimele unor comportamente discriminatorii asemănătoare și în 2021, la un an după ce relațiile bilaterale dintre China și India fuseseră puternic afectate după confruntarea violentă din 2020 între forțele armate ale celor două state în regiunea disputată Ladakh, la granița lor comună din Himalaya.

„În fața comportamentului represiv nejustificat al Indiei, China a avut de ales decât să răspundă deciziilor sale cu măsuri adecvate pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale presei chineze”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe.

Reciprocitate

Și jurnaliștii indieni aflați în China s-au confruntat cu probleme de aceeași natură, întrucât pentru doi dintre aceștia nu le-au mai fost acordate vize pentru a se întoarce la Beijing, iar un alt reporter ar fi fost informat cu privire la faptul că i-a fost revocată acreditarea de jurnalist, însă acesta a rămas în continuare pe teritoriul Chinei.

Se pare că doar un singur jurnalist indian a mai rămas în China, se arată într-o postare pe Twitter publicată de Ananth Krishnan, reporter al ziarului The Hindu.

Statutul jurnaliștilor indieni rămâne unul incert, depinzând de următoarele măsuri pe care India le va lua. Între timp, Arindam Bagchi, purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe, a negat acuzațiile Chinei.

„Există jurnaliști chinezi în India care dispun de viză pentru a-și putea desfășura în continuare activitățile jurnalistice în țarp (și) deci, din acest punct de vedere, nu considerăm că ar exista vreo limitare sau dificultate în realizarea reportajelor”, a declarat Arindam Bagchi.

„În ceea ce îi privește pe corespondenții noștri din China, sperăm ca autoritățile chineze să le faciliteze în continuare atât prezența lor acolo, cât și realizarea de reportaje”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Ministerului indian de Externe.

În 2020, China a expulzat 13 jurnaliști americani pe vremea când confruntările diplomatice dintre cele două superputeri au atins apogeul la începutul pandemiei de Covid-19.

Reuniunea online

Pe măsură ce „războiul mediatic” dintre cele două state ia amploare, India a anunțat că prim-ministrul Narendra Modi va prezida cea de-a 22-a reuniune a Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), care va avea loc duminică la Delhi, însă în „format virtual”.

Această decizie a luat prin surprindere întreaga presă, întrucât șefii de stat din cadrul OSC urmau să participe fizic la reuniune, la fel cum s-a procedat la întâlnirea de luna trecută a miniștrilor de externe desfășurată în statul indian Goa.

La reuniunea fizică ar fi fost aduși laolaltă președintele rus Vladimir Putin, președintele chinez Xi Jinping, alături prim-ministrul Narendra Modi, în speranța că ar fi putut contribui la ameliorarea situației din Ucraina, profund afectate de război.

India a atras numeroase critici la adresa sa în urma importurilor de petrol rusesc, în ciuda sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra Moscovei în contextul războiului din Ucraina.

Președintele pakistanez Arif Alvi era, de asemenea, așteptat și el la reuniunea de la Delhi, care se află în relații tensionate atât cu Beijingul, cât și cu Islamabadul, din cauza conflictelor armate periodice care au loc între India și Pakistan în regiunea disputată a Kashmirului, la granița comună a celor două state.

„Atât președintele Chinei, cât și al Rusiei sunt oricum așteptați în India pentru summitul G20, care va avea loc la Delhi în luna septembrie a acestui an”, a declarat un oficial indian.

Detensionarea conflictelor

Cu toate acestea, China și India au discutat miercuri „sincer și deschis” despre eventuala retragere a trupelor din zonele disputate din regiunea frontierei comune în Himalaya, convenind asupra unei noi reuniuni.

Armatele celor două state au convenit să poarte noi discuții în vederea „restabilirii păcii și liniștii în zonele de frontieră”, au declarat autoritățile indiene.

„Restabilirea păcii și liniștii în regiune va crea un cadru propice pentru detensionarea relațiilor bilaterale”.

În anul 1962, tensiunile teritoriale dintre China și India au dus la un conflict militar în urma disputelor asupra graniței comune în regiunea Arunachal Pradesh, un război însă de scurtă durată, dar sângeros și care a rezultat într-o înfrângere majoră pentru India. China încă revendică întreaga suprafață a Tibetului de Sud ca făcând parte din teritoriul său național.

Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a RFI.