UE: acord dificil asupra pactului migrației

O majoritate a statelor membre UE s-a degajat joi la Luxemburg cu privire la o nouă politică europeană de azil și migrație când miniștrii de interne ai UE au decis necesitatea unei solidarități obligatorii, dar una „flexibilă”. 

Acordul delimitează competențele pentru tratamentul solicitanților de azil și accelerarea procedurii la frontierele UE pentru o examinare mai eficientă a cererilor. 

Aceste dosare, aflate în impas de mulți ani, necesitau o majoritate calificată (cel puțin 15 țări din 27, reprezentând cel puțin 65% din populația statelor membre). Ungaria și Polonia s-au opus, iar Malta, Bulgaria, Lituania și Slovacia s-au abținut. Italia a cerut ca pachetul să fie mai robust, dar a fost în cele din urmă convinsă de președinția suedeză să accepte acordul. 

Acesta prevede ca statele centrale, cele estice, cele vestice si nordice să ia de pe umerii celor sudice presiunea fluxului migrației prin trei posibilități : primirea unui număr de migrați, contribuție financiară sau « asistență operațională ». 

România, care a fost favorabilă pachetului, nedorind între altele să-l lege de dosarul blocat al aderării sale la spațiul Schengen, rămâne mai departe deschisă tuturor opțiunilor. Ea este gata să se plieze « cerințelor viitoare » , după cum indica joi un diplomat. 

Polonia și Ungaria sunt însă supărate pe acest acord și vor să ridice din nou problema la summitul UE din 29 iunie, la Bruxelles. 

Iar negocierile privind noul pact al migrației nu se sfârșesc aici. Urmează acum cele cu Parlamentul European prevăzute să debuteze la începutul anului viitor.