Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Canalii. Așa îi numește puterea de la Belgrad pe artiștii care sprijină protestele anti violență

ap23154647259797.jpg

proteste antiviolenta belgrad
Protestele anti violență în societatea sârbească au izbucnit după două atacuri armate comise într-o școală și pe un teren de sport
Sursa imaginii: 
Associated Press

La Belgrad a avut loc cel de-al cincilea protest Serbia împotriva violenței. Manifestanții cer demisia conducerii radioteleviziunii publice sârbe precum și retragerea licenței a două posturi comerciale proguvernamentale acuzate că încalcă legea și distribuie conținut violent. Protestul a fost susținut ce mulți artiști sârbi. Aceștia au redactat o declarație publică în care condamnă atacurile partidului de guvernământ la adresa lor după ce artiștii care sprijină manifestațiile au fost numiți de putere, drept canalii. 

„Zece mii de oameni s-au adunat la Belgrad pentru cel de-al cincilea protest Serbia împotriva violenței.” Manifestanții au dorit să încercuiască cartierul în care se află sediul președintelui republicii pentru a cere stoparea promovării violenței în spațiile publice, relatează balkans.aljazeera.net.

La protest au participat mulți actori, muzicieni și vedete, după ce membrii partidului de guvernământ i-a numit pe actorii care au susținut protestatarii și revendicările lor drept „canalii”.

Săptămâna aceasta, actorii au redactat o declarație publică în care condamnă comentariile reprezentanților puterii și postările lor pe rețelele sociale în care artiștii sunt calomniați. Această declarație a fost citită în timpul spectacolelor de la teatru din ultimele zile.

Protestatarii au cerut demiterea conducerii RTS (Radio Televiziunea publică sârbă, n.r.,) retragerea licențelor naționale ale posturilor comerciale proguvernamentale Pink și Happy din cauza a ceea ce protestatarii numesc „încălcarea legii, promovarea violenței și imoralității și difuzarea de programe care încurajează violență, criminalitate și agresiune.”

Pe lista de revendicări se află și demiterea ministrului de interne, Bratislav Gasic, directorul agenției de securitate  Aleksandar Vulin, după ce Branko Ruzic, fost ministru al educației și-a dat demisia sub presiunea publicului.

Guvernul consideră protestele ca fiind politice și acuză opoziția pro-europeană că „se joacă de-a vulturul” cu tragediile.

 

Albin Kurti: Situația din Nordul Kosovo nu poate fi rezolvată prin presiuni

Prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, a declarat că nu a primit niciun ultimatum din partea comunității internaționale cu privire la situația din nordul țării și că lucrurile nu pot fi rezolvate prin presiune, citim în Koha.net.

Oficialul kosovar a avut o întâlnire cu trimisul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, și cu trimisul UE pentru dialog între Kosovo și Serbia, Miroslav Lajcak. Premierul de la Pristina spune că „le-a prezentat acestora ieșirea în siguranță din criza din nord, despre care declară că este cauzată de structurile ilegale ale Serbiei.”

„Toți acești criminali, acești extremiști violenți care s-au comportat ca o miliție fascistă vor trebui să facă față justiției cât mai curând posibil. Unii dintre ei au venit din Serbia în Kosovo,” spune Albin Kurti.

 

Înaltul reprezentant pentru Bosnia: Retorica care amenință pacea și stabilitatea este inacceptabilă

http://24sata.info/schmidt-retorika-koja-prijeti-miru-i-stabilnosti-neprihvatljiva/„Retorica care amenință pacea și stabilitatea este inacceptabilă,” iată un titlu din 24sata.info care îl citează pe înaltul reprezentant al comunității internaționale în Bosnia și Herțegovina, Christian Schmidt.

„Timp de două zile, Consiliul de Administrație al Comitetului de Implementare a Păcii (PIC) a discutat chestiuni referitoare la sistemul electoral din Bosnia și Herțegovina, necesitatea respectării condițiilor de aderare la Uniunea Europeană, precum și chestiuni legate de repartiția proprietăților statului.”

„Integritatea procesului electoral trebuie consolidată pentru că este una dintre cele mai importante condiții pentru Bosnia și Herțegovina și pentru progresul său către Uniunea Europeană,” a spus oficialul.

Acesta adaugă că nerespectarea drepturilor omului, nerespectarea drepturilor minorităților, precum și cazurile de comportament inadecvat din partea autorităților Republicii Srpska îl îngrijorează în continuare.

„Retorica care amenință pacea și stabilitatea este inacceptabilă. Măsurile recente luate de autoritățile Republicii Srpska sunt deosebit de problematice. Acestea au fost luate pentru a limita libertatea de exprimare și activitățile societății civile,” a atras atenția Înaltul Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, Christian Schmidt.

 

Ministrul mediului din Macedonia de Nord îndeamnă cetățenii să vadă în deșeuri materie primă în loc de gunoi

https://meta.mk/svetski-den-na-zhivotnata-sredina-polovinata-od-proizvedenata-plastika-e-za-ednokratna-upotreba/Centrul pentru Schimbări Climatice face apel la toți cetățenii din Macedonia de Nord să participe la combaterea acestui fenomen prin „contribuții simple, dar importante în acțiunile lor zilnice,” relatează meta.mk.

„Reduceți deșeurile și reciclați pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, economisiți energie utilizând aparate eficiente din punct de vedere energetic și surse regenerabile și alegeți mijloace de transport durabile, cum ar fi mersul cu bicicleta, pentru a limita poluarea”, recomandă Centrul pentru Schimbări Climatice.

Kaya Shukova, ministrul Mediului, i-a încurajat pe cetățeni să considere deșeurile drept resursă mai degrabă decât ca gunoi.

„Trebuie să trecem de la o economie liniară care presupune utilizarea și aruncarea la o economie circulară, iar sarcina noastră este să identificăm tot ceea ce poate fi reutilizat. Doar lucrurile care nu au nicio posibilitate de reutilizare pot ajunge într-o groapă de gunoi. Astfel, producem mai puține deșeuri și mai multe materii prime”, a spus Shukova.

 

Din decembrie 2021, Republica Macedonia de Nord a interzis folosirea pungilor de plastic, pe piață nu se găsesc decât sacoșe biodegradabile.

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Mladen MILOSAVLJEVIC, Serbia

Liridona GASHI, Kosovo 

Irfan MANDZUKA ,  Bosnie-Herzégovine    

Martina MITEVSKA, Macédoine du Nord