De ce au aruncat ruşii în aer barajul de pe Nipru

Rușii au deschis ecluzele de la Nova KaKhovka după ce l-au ocupat pentru a scădea volumul rezervorului cu scopul de a ridica volumul Niprului în aval, dar fără a cauza inundații majore. Volumul apei în amonte de baraj a scăzut cu un record de 14 metri. Apoi rușii au închis barajul. După topirea zăpezii și ploile de primăvară însă nivelul apei în rezervor a crescut la 17,5 metri. Aici avem elementul de premeditare. Rușii au strâns apă în rezervor în primăvara anului 2023 pentru ca apoi, în situaţia în care îl distrug inundațiile să fie cât mai mari posibil. 

În plus au existat consecinţe la nivelul sistemului energetic. Barajul are și uzină electrică generând 367 megawati. Deci electricitatea pentru sute de mii de case ucrainene a dispărut şi ţinem minte campania militară a Kremlinului, care anul trecut s-a concentrat pe bombardarea sistemului energetic ucrainean, cu scopul de a lovi moralul populaţiei şi a diminua susţinerea pentru război. Încă un argument pentru care este dincolo de dubiu autorul.

Care sunt consecinţele militare?

În contextul începerii ofensivei ucrainene Armata rusă este nevoită să aloce resurse militare pentru a acoperi toate zonele vulnerabile ale frontului. Un front de peste 210 km. În ciuda a ceea ce se crede Kremlinul are o criză în ce privește resursa umană. Mobilizarea din septembrie 2022 a rezolvat unele probleme imediate, dar pierderile de la Bahmut și necesitatea de a deplasa trupe (pentru a opri incursiunea de la Belgorod de exemplu) a adus lucrurile din nou la același nivel de probleme. Iar Vladimir Putin, din motive evidente, se fereşte de o nouă operaţiune de mobilizare.

Distrugerea barajului rezolvă pentru ruși această problemă. Adaugă o barieră naturală de netrecut în zona de sud la Herson, unde să reamintim rușii au distrus cealaltă posibilitate de a traversa Niprul, când s-au retras în 2022. Nu este o coincidență, mai ales că pe 5 iunie deja erau zvonuri că Ucraina începe contraofensiva. Al treilea motiv care indică autorul.

Apoi vorbim despre cea mai mare îngrijorare a mediilor occidentale. Centrala nucleară de la Zaporojie. Ea este situate în aval de baraj și este cea mai mare centrală nucleară din Europa, cu o capacitate de 5700MW. Rușii au ocupat centrala la începutul războiului, dar forurile internaționale au recomandat închiderea centralei și într-adevăr în septembrie 2022 reactoarele au fost plasate în modul de oprire, ceea ce înseamnă că nu au mai produs căldură. Modul de funcționare a centralei nucleare înseamnă însă că există căldură reziduală care poate dura ani de zile, atât în reactoare cât și în bazinele de răcire pentru combustibilii reziduali. Așadar centrala are nevoie de un aflux constant de apă pentru a preveni scurgeri radioactive. Iar Niprul este singura sursă.

Conform IAEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) dacă nivelul apei scade la 12,7 metri, pompele vor înceta să funcționeze. Partea bună este că există planuri contingente. Operatorii pot pompa peste nivel, utilizând pompe manuale, astfel încât să existe o rezervă suficientă de apă. Există și un rezervor cu apă de răcire construit deasupra nivelului râului ca măsură de siguranță. IAEA estimează că apa existentă este suficientă pentru luni de zile, mai ales cu reactoarele oprite. Aceasta este vestea bună.

Vestea proastă este că centrala de la Zaporojie este pe linia frontului şi în orice moment o rachetă sau un obuz de artilerie tras accidental, nu neapărat cu intenţie, poate lovi unul sau mai multe din iazurile de răcire sau rezervorul de rezervă, ceea ce ar face problema mult mai urgentă decât estimările iniţiale.

Un alt aspect de luat în considerare este disperarea lui Vladimir Putin de a opri cumva ofensiva ucraineană, căci distrugerea barajului de pe Nipru este o măsură disperată. Să ne gândim că din rezervorul barajului porneşte canalul care traversează oblastul Herson și asigură apă pentru Crimeea. După anexarea din 2014, ca măsură de represalii, Ucraina a închis canalul. Când rușii au atacat în februarie primul lucru care l-au făcut a fost să redeschidă aprovizionarea cu apă a Crimeei, care după unele estimări îi costa 2 milioane euro pe lună în materie de pierderi agricole și necesități de aprovizionare.

Prin aruncarea barajului în aer, în condiţiile unei veri ce se anunţă călduroasă, canalul va seca deoarece se alimenta din rezervorul barajului, apă care acum scade constant. Faptul că rușii au aruncat în aer barajul semnifică un act de disperare, atât de mare încât sunt dispuși să lase propriile teritorii din Crimeea fără apă.