Viaţa la ţară în comunism

Satul românesc era în pragul dispariţiei, ţăranii idilici din tablouri urmau să fie înlocuiţi de „muncitori agricoli, mecanizatori şi cooperatori”, care urmau să locuiască în comune urbane. Folosim din nou rapoartele Securităţii pentru a prezenta imaginea reală a traiului la ţară în perioada de sfârşit a comunismului românesc.

Notă, 4 decembrie 1989

„În baza ordinelor şi indicaţiilor primite, toate Securităţile judeţene, au obţinut şi raportat în ultimele zile un volum sporit de date şi informaţii cu privire la aspecte şi stări de lucruri negative din mediul rural ce pot genera stări de spirit necorespunzătoare.

Analiza acestora pune în evidenţă ca fiind mai deosebite următoarele:

1. Neacordarea retribuţiei băneşti la zi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi personalului asociaţiilor economice intercooperatiste, datorită indisponibilităţilor financiare, înregistrându-se restanţe pe perioade de 2 până la 6 luni la peste 900 unităţi agricole din 24 de judeţe. Restanţe mai mari se înregistrează la judeţele Satu Mare (40 milioane lei), Botoşani (31), Mureş (24), asemănător prezentându-se situaţia şi la judeţele Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Vaslui.

2. Neacordarea integrală a drepturilor în natură (porumb) cuvenite membrilor cooperatori mai ales în judeţele Călăraşi, Caraş-Severin, Gorj, Suceava, Teleroman, Vîlcea şi Vrancea, invocându-se diverse motive ca neterminarea recoltării, lipsa cantităţilor necesare satisfacerii drepturilor ori amânarea retribuirii până la executarea integrală a lucrărilor agricole de toamnă. De asemenea, la nici unul din judeţele ţării nu s-au încheiat acţiunea de distribuire în natură (tranşa a II-a) a cantităţilor de grâu cuvenite pentru zilele d muncă prestate.

3. Întârzieri în efectuarea plăţii pensiilor foştilor membri cooperatori, în unele localităţi rurale din 21 de judeţe. La Bistriţa Năsăud, Bihor, Cluj, Mehedinţi, Sălaj, Vâlcea şi Vrancea nu s-au acordat aceste drepturi pe ultimele două luni, iar în unele comune din judeţele Timiş, Dolj, Gorj, Hunedoara şi Vaslui se înregistrează restanţe între 5 şi 8 luni.

4. Nedistribuirea ritmică a raţiei de alimente, în special a uleiului şi zahărului, existând întârzieri în desfacerea acestor produse la 12 judeţe, cu restanţe între 2-4 luni, situaţii mai deosebite înregistrându-se la judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Mureş şi Timiş.

5. Instituirea de către unele unităţi ale cooperaţiei din localităţile rurale a practicii de condiţionare a distribuirii de alimente şi a altor mărfuri, cum ar fi petrolul, de predarea în schimb a unor produse agroalimentare (păsări, ouă, fulgi, porumb etc) sau de încheierea unor contracte de achiziţii. Această practică creează nemulţumiri mai ales în rândul celor care nu au gospodării proprii şi, ca urmare, nu dispun de produsele ce se cer a fi predate. Astfel de situaţii sunt semnalate în comune din judeţele Călăraşi, Caraş-Severin, Mureş, Teleorman şi Vîlcea.

6. Furnizarea cu intermitenţă a energiei electrice, cu efecte negative mai ales în zootehnie, dar şi în gospodăriile individuale, îndeosebi în judeţele Satu Mare, Buzău, Arad, Botoşani, Cluj, Dolj, Maramureş şi Mehedinţi, variind ca timp între 6-20 de ore, iar la Călăraşi şi Dâmboviţa între 2 şi 7 zile.

7. Existenţa anumitor deficienţe în aprovizionarea cu combustibil solid (lemne şi cărbune) a unor unităţi şcolare şi sanitare din mediul rural pe raza a 15 judeţe, ca de exemplu Braşov şi Arad, unde copiii sunt obligaţi să aducă lemne de acasă, Buzău, Botoşani, Călăraşi, Caraş-Severin, Suceava şi Vaslui, unde din cauza lipsei surselor termice, o parte din grădiniţe au fost închise, iar frecvenţa elevilor este afectată ca urmare a îmbolnăvirilor cauzate de temperatura scăzută din sălile de clasă.

8. Unele neajunsuri au fost semnalate şi cu privire la preconizarea constituirii asociaţiilor producătorilor agricoli şi crescătorilor de animale din zonele necooperativizate, care sunt privite cu reţinere, o mare parte dintre cei vizaţi exprimându-şi scepticismul cu privire la eficienţa lor. Asemenea atitudini au fost semnalate mai ales în rândul producătorilor individuali din judeţul Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Iaşi şi Mehedinţi, unde s-au înregistrat încercări de înstrăinare a animalelor sau tergiversarea executării lucrărilor agricole de sezon, pe motiv că „nu vor mai beneficia de produsul muncii lor.”

9. Pe fondul aspectelor şi deficienţelor raportate au fost semnalate o serie de nemulţumiri în rândul locuitorilor satelor, unele evoluând în comentarii negative şi ameninţări, potrivit cărora, în situaţia că nu li se vor satisface drepturile cuvenite, vor refuza să mai presteze activităţi în cadrul cooperativelor agricole de producţie.

Cu aceste aspecte au fost informaţi primii secretari ai comitetelor judeţene de partid pentru a dispune măsurile ce se impun.

Se acţionează în continuare pentru cunoaşterea permanentă a stărilor de spirit şi prevenirea degenerării lor în fapte de natură a afecta securitatea statului.”