Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Exportam la nivel mondial | Antimitologia

1280px-santierul_naval_galati_1978.jpg

Șantierul Naval Galați (arhivă, 1978)
Sursa imaginii: 
Fototeca online a comunismului românesc / Foto: #KA281 / Wikimedia Commons

Unul dintre miturile frecvente reluate în buclă de nostalgicii comunişti este cel referitor la aşa-zisele culmi atinse de exporturile româneşti. Conform acestei naraţiuni produsele româneşti erau cele mai performante, erau cerute pe toate pieţele, iar principalul interes al Occidentului după 1989 a fost să lichideze concurenţa exportului românesc. Era această situaţie reală? Să apelăm la documente.

Notă, 20 decembrie 1989

„Din datele existente rezultă că în derularea contractului dintre ICE UNIVERSAL-AUTOTRACTOR şi firma MALTRAC din Malaezia privind livrarea a 25 colecţii CKD pentru diferite tipuri de autovehicule executate de Întreprinderea de Autocamioane Braşov, au apărut unele deficienţe, faţă de care partenerul extern şi-a exprimat nemulţumirea, punând sub semnul întrebării continuarea cooperării cu partea română. Astfel, în timpul efectuării probelor pe şosea de 50 km, la primele patru autovehicule tip 30.256-DFA – destinate armatei malaeziene, s-au constatat defecţiuni de calitate în special la cutiile de viteză (scurgeri de ulei, rupere de componente interne, fisuri, rugină şi nisip în interior), partenerul fiind nevoit să stopeze operaţiunile de asamblare şi să procedeze la demontarea şi verificarea tuturor celor 15 cutii primite.

Întrucât s-au mai constatat deficienţe şi la loturile livrate anterior, partenerul şi-a manifestat intenţia rezilierii contractului, ceea ce este de natură să compromită interesele economice ale ţării noastre pe această relaţie.”

 

Notă, 20 decembrie 1989

„Din datele existente rezultă că Şantierul Naval Galaţi se confruntă în continuare cu probleme deosebite în execuţia celor două cargouri de transport cherestea de 4000 tdw export URSS, în prezent nefiind terminată nici măcar asamblarea secţiilor de corp pe cală, deşi navele ar fi trebuit să se găsească, conform graficelor, în faza lansării la apă.

Asigurarea bazei materiale din import şi din ţară continuă să fie necorespunzătoare. Astfel, ICE UZINEXPORTIMPORT nu a contractat încă pe relaţia CTS cca. 90 agregate şi instalaţii, iar pentru 43 nu a asigurat achiziţionarea de la furnizori a unor date, ceea ce a făcut ca ICEPRONAV GALŢI să nu poată finaliza şi prezenta la avizare un număr de 37 proiecte la montaj. Cu toate că s-au lansat comenzi la diferiţi producători din ţară pentru materiale şi echipamente se constată că o parte din aceştia tergiversează acceptarea comenzilor şi încheierea contractelor. De exemplu. Întreprinderea de Maşini Grele  Bucureşti a acceptat după discuţii ce au durat aproape o jumătate de an, execuţia unor piese (etambou, bucşe ax cârmă, etravă), fără de care nu se poate face lansarea la apă a navelor. După aprecierile specialiştilor în materie, navele nu vor putea fi livrate partenerului extern la termenul contractat (finele anului 1990), fapt ce va conduce la suportarea de către partea română a unor importante daune.”      

 

 Notă, 20 decembrie 1989

„Din datele pe care le deţinem rezultă că în urma reducerii cantităţilor de produse BTR-70 de către partenerii externi cât şi a cantităţilor solicitate de Ministerul Apărării Naţionale, în anul 1990 capacităţile de producţie ale Întreprinderii Automecanica Moreni sunt acoperite cu comenzi şi contracte pentru producţia specială şi producţia economică în procent de 53,9%, faţă de valoarea producţiei marfă calculată la capacitatea maximă de funcţionare a întreprinderii şi 49% de prevederile de plan ale MICM-DPPD. O situaţie deosebită va fi în perioada 1991-1995 datorită reducerii masive a cererilor beneficiarilor externi şi a cantităţilor solicitate de Ministerul Apărării Naţionale. Deşi Întreprinderea Automecanică Moreni a solicitat la centrală, minister, CSP, sprijin pentru încărcarea capacităţilor de producţie, corespondenţa a fost dirijată către Serviciul special din MICM, care, deşi a întreprins unele măsuri, nu poate rezolva problema în totalitate fără implicarea Direcţiei Plan Producţie Dezvoltare din MICM”