Și dacă Occidentul a greșit, ezitând să înarmeze Ucraina din primul moment?

Voci importante din Uniunea Europeană încep să pună sub semnul întrebării această tactică și să se întrebe dacă nu cumva ajutorul ar fi trebuit să vină din primul moment.

Încă din primele ore ale invaziei rusești, Occidentul a fost foarte atent în ce privește escaladarea conflictului și a luat lucrurile pas cu pas. De la aruncătoare de grenade antitanc până la sistemele de apărare antiaeriană, fiecare nou prag a fost trecut cu prudență. Și a necesitat timp.

La fiecare nouă livrare de armament occidental, Rusia a reclamat o escaladare a conflictului din partea taberei occidentale, amenințând cu represalii care mai de care mai grozave. Dar realitatea în plan militar a contrazis discursul Moscovei. Armatele sale n-au mai înregistrat progrese notabile, ba chiar au început să bată în retragere.

Vorbind luni, 21 august, la un seminar în orașul spaniol Santander, șeful diplomației UE, Josep Borrell a afirmat că ezitarea Occidentului de a furniza toate sistemele de armament necesare Ucrainei, motivată de teama unei escaladări, a fost costisitoare, iar o abordare diferită ar fi putut schimba cursul războiului.

El a adăugat că, dacă deciziile ar fi fost luate mai repede și cu mai multă anticipare, "atunci probabil că războiul ar fi luat o altă cale și, în orice caz, am fi salvat vieți", transmite Euractiv.

O ezitare politică

Potrivit lui Borrell, ezitarea a fost "mai mult politică" și a fost legată de "echilibrele interne din sistemul politic american și de teama de a provoca un tip de reacție" din partea Rusiei.

În aceeași chestiune, ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius  Landsbergis, s-a întrebat retoric de ce nu i s-au oferit Ucrainei toate pârghiile de care avea nevoie pentru victorie.

"Fie situația nu a fost considerată suficient de serioasă, fie a existat teama de ceea ce s-ar putea întâmpla cu Rusia dacă i-am da Ucrainei o pârghie suficient de mare și o putere nucleară ar pierde un război pe care îl începuse", a spus Landsbergis.

Dacă acest din urmă argument a prevalat în aprecierea Occidentului, atunci mesajul ar fi că "forța are dreptate", iar aceasta este o lume foarte periculoasă", a mai spus șeful diplomației de la Vilnius.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, prezent la eveniment prin Zoom, a respins versiunea Rusiei, potrivit căreia ultima decizie a Danemarcei și Olandei de a furniza avioane de luptă F-16 Ucrainei ar reprezenta o "escaladare a violenței".

Totuși, după cum precizează Euractiv, primele avioane de război de fabricație occidentală sunt așteptate să ajungă în Ucraina de-abia la începutul anului viitor.

Între timp, se așteaptă noi discuții despre pace la sfârșitul lunii septembrie, în marja Adunării Generale a ONU, după cum le-a declarant Borrell reporterilor prezenți la seminarul de la Santander.

Ultima rundă de negocieri s-a desfășurat la începutul lunii august la Jeddah, în Arabia Saudită, cu participarea a peste 40 de țări - inclusiv China.

Potrivit lui Borrell, acesta a fost "un alt pas făcut de Ucraina pentru a determina comunitatea internațională să pună presiune asupra Rusiei pentru a opri războiul".

Întrebat despre un posibil sfârșit al războiului, Borrell a spus: "Rusia l-a început, Rusia trebuie să îl termine".

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica