Gen. (r) Virgil Bălăceanu: dacă ar fi căzut drone pe partea românească a Dunării, sătenii ar fi văzut

Gen. (r) Virgil Bălăceanu:  Se vorbește, și reiau din ceea ce ne spune domnul Kuleba, de două drone detonate pe teritoriul României. Am văzut și o fotografie, probabil mai sunt și altele. Nu știu dacă este o fotografie reală. Explozia s-ar fi produs într-o zonă izolată. Informațiile ar veni din partea gărzii de frontieră ucrainene, ori întrebarea firească și imediată: în zonă există și poliția de frontieră română care are în mod sigur are misiuni și pe timp de noapte și ar fi văzut o asemenea explozie. Iar o asemenea explozie, ținând seama că cetățenii din zonă, mă refer în primul rând la cei din satul Plaurul, din comuna Ceatalchioi, ei sunt foarte atenți. În mod sigur când se aud exploziile se trezesc, sunt, să spunem, vigilenți o parte dintre ei, mai ales cei care nu au pregătire militară, sunt și speriați, tematori. Este greu să cred că o explozie pe timp de noapte,  nu ar fi fost observabilă de către ei. Pe de altă parte, sunt informații, vin de la primarul din Ceatalchioi, că sunt resturi de la drone, ceea ce înseamnă cu totul altceva. N-am exclude ca resturi de drone, drone distruse de sistemele de apărare anti aeriene ale ucrainienilor, să ajungă pe teritoriul României, dar și acestea în niște condiții meteo favorabile,  a unor curenți de aer.

De regulă, dronele au lovit infrastructura portuară, iar rușii folosesc cu predilecție pentru lovirea celor două porturi, Ismail și Reni, dronele cu o încărcătură explozibilă nu foarte mare 40-50 kg. Merg pe un sistem de lovire punctual, nu folosesc rachetele Kalibr care au o cantitate de exploziv mult mai mare, de zece ori mai mare decât o drone, 400- 500 kg, din două motive:  infrastructura portuară nu este atât de puternică, sunt porturi la fluviu, iar pe de altă parte, sunt foarte atenți la posibilele incidente ținând seama  că Dunărea înseamnă și granița cu România, respectiv granița cu NATO.  Traiectul dronelor este monitorizat și de către sistemele românești, respectiv cele ale NATO, pentru că  ele sunt într-o stare de alertă ridicată pentru monitorizarea spațiului aerian, a spațiului fluvial, a spațiului terestru al României.

Reporter: Ce câștigă ministrul de externe ucrainian care susține, „nu e adevărat, au căzut, bucăți de dronă, noi avem fotografii.” Că eu cred că așa am citit, bucăți de dronă, nu drone întregi...

Gen. (r) Virgil Bălăceanu:  Dacă sunt bucăți de dronă, nu puteau să aibă fotografii decât de după distrugerea acestora. N-am văzut și este greu de fotografiat bucățile de dronă pentru că pe timp de noapte nu sunt observabile, pe timp de noapte, ați văzut, exploziile sunt observabile. Interesul lor este, într-un război informațional - componentă a războiului total al Ucrainei, ca Federația Rusă să fie văzută prin această agresivitate, să fie văzută ca o amenințare inclusiv pentru NATO.

Reporter: Bine și nu este puțin ridicol până la urmă, dacă românii dezmint? Îți pierzi din credibilitate, nu?

Gen. (r) Virgil Bălăceanu:  Nu cred că pierd din credibilitate, pentru că nu vor dezminți. Ei spun: acestea sunt informațiile noastre, informații care vin de la garda de frontieră, deci nu este o investigație pe care ucrainienii o fac pe teritoriul nostru. Ar trebui o investigație pe teritoriul nostru, fie că vorbim de resturi ale dronelor lovite în aer, fie că vorbim de o explozie. Este greu să cred că în zona respectivă, care este o zonă agricolă, nu este toamnă târzie, nu este iarnă, cetățenii din zonă nu ar fi descoperit dacă vorbim de fragmente.