Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Despăgubiri Schengen: Ministrul Transporturilor trebuia să și propună ceva concret, nu doar să vorbească despre ideile altora (Interviu)

schengen.jpg

Ministrul Transporturilor a anunţat că România vrea să ceară despăgubiri pentru pierderile suferite de transportatori din cauza neintrării în Schengen.
Sursa imaginii: 
REUTERS/Wolfgang Rattay

Ministrul Transporturilor a anunţat că România vrea să ceară despăgubiri pentru pierderilesuferite de transportatori din cauza neintrării în Schengen. Sorin Grindeanu transmite că impactul financiar pentru că nu am aderat la spațiul de liberă circulație este de 2% din PIB. Vlad Gheorghe, europarlamentar în Grupul Renew Europe, spune că autoritățile ar fi trebuit să acționeze de demult.

Vlad Gheorghe: În primul rând, România trebuie să înceapă să facă ceva în legătură cu asta. Până acum doar noi, aici, în Parlamentul European am făcut ceva în legătură cu asta. 

Am trecut o rezoluție a Parlamentului European, care conține propunerea mea de despăgubiri și care este obligatorie pentru instituțiile europene.  Nu am simțit niciun fel de interes și niciun fel de susținere din partea Guvernului României până acum.  Acum văd că, brusc, s- a trezit și ministrul Transporturilor să folosească aceeași idee. Mă bucur foarte tare, dar este foarte târziu.

Reporter: Rămânem la capitolul declarații simpatice și atât?

VG: Eu așa înțeleg. Altfel, în calitate sa de ministru, Grindeanu trebuia să explice cum face sau măcar să spună singurul temei legal pe care îl are în acest moment, respectiv, rezoluția noastră din Parlamentul European. Această rezoluție constituie temei legal pentru despăgubiri, așa cum am susținut de la început. De asta am și propus-o, tocmai ca să generăm acest temei legal. Dar mai sunt pași de făcut pe mai departe. 

Pașii sunt concreți. Trebuie solicitată asta la Comisia Europeană. E un lucru pe care urmează să îl fac chiar zilele următoare.  Dar ministrul Transporturilor trebuia să știe asta și trebuia să și propună ceva concret. E ministru, e în executiv.  Nu trebuia doar să vorbească despre ideile altora și asta doar ca idee, doar ca știre de presă și atât.

Rep: Legat de estimarea pagubelor, domnul Grindeanu spune că impactul financiar este de 2% din PIB. Cum demonstrezi asta? Trebuie să convingi pe cineva? E suficient să te duci să să ceri, depui o solicitare și oamenii vor sări să spună da, sunt pregătiți să ne despăgubească? Cum decurge procesul?

VG: Săptămâna trecută eu am depus la Parlamentul austriac la Viena o factură de 11 miliarde de euro, tocmai pentru a aduce problema în Austria, acolo unde este sursa problemei și pentru a-i face pe oamenii aceia să conștientizeze seriozitatea lucrurilor de acum încolo.

Toată lumea a întrebat de unde 11 miliarde de euro. 11 miliarde de euro constituie cea mai mică evaluare făcută de firme de consultanță imparțiale a pierderilor pe care le suferă România pe un an. Așa trebuie făcută această evaluare. Cel puțin o firmă din așa zisul Big Four poate să facă, a făcut deja această evaluare, dar se poate face în continuare. Iar la nivel de ce avem acum ca procedură legală, avem acea procedură în rezoluția Parlamentului European, așa cum am propus-o și am trecut-o aici.

Spune că Comisia Europeană va face această evaluare. De aceea, următorul pas legal pe care îl voi face va fi să cer, oficial, în baza rezoluției, Comisiei, să facă această evaluare oficială și formală. Mai mult ca sigur, Comisia, pentru a elimina orice fel de discuție, de parti-pris, se va adresa unei mari firme de consultanță în domeniu pentru a veni cu cifrele de rigoare.

Rep: Dacă ne uităm pe declarațiile domnului Grindeanu, dânsul spune că s-a întâlnit cu comisarul european Adina Vălean și că i-ar fi explicat că „noi am băgat foarte mulți bani în întreținerea drumurilor naționale din zona respectivă”. Și ministrul dă câteva exemple. Dacă mergem pe DN12 spre Suceava, Siret, pe lângă Bacău, Focșani, spune că o să vedem că e tir lângă tir de Ucraina, fapt cea dus la o degradare a acestei rețele și a cerut bani. E un argument?

VG: Este unul dintre argumente. Dar nu este nici măcar o jumătate de argument. Pierderile majore nu sunt în asfaltul care se degradează. Pierderile majore sunt în camioanele care stau cu zilele la granițele noastre vestice.

Acolo sunt bani mulți, acolo sunt pierderile uriașe. Mai avem pierderi mai greu de cuantificat, dar totuși pierderi pentru cetățenii noștri care stau și ei la graniță. Toate minutele alea pe care le pierzi la graniță de fiecare dată când ești obligat, deși ești cetățean european, să stai la o graniță, toate alea înseamnă bani pierduți pentru toată lumea, fie că te duci ca turist, fie că te duci ca om de afaceri în străinătate sau fie că vin mai puțini oameni de afaceri la tine în România pentru că știu că trebuie să stea la o graniță lună. Acolo sunt banii mulți.

Nu neapărat în asfaltul care, într-adevăr, este stricat de niște camioane. E adevărat, și asta este o pierdere. Dar, pierderile mari sunt pierderile directe cauzate de acele întârzieri. Și pierderile la fel de mari, dar indirecte cauzate de poluare. Camioanele alea consumă când stau la graniță. Noi suntem poluați și supra poluați și avem costuri medicale pentru cetățenii noștri. Acolo sunt banii mulți.

Rep: Spuneați ce ar trebui să facă România. Spuneați ce veți face și dumneavoastră. În ce măsură va fi o decizie a Comisiei Europene? În ce măsură ajungem din nou la mâna statelor membre? În final și chestiunea Schengen a fost tranșată politic.

VG: Bineînțeles, este o chestiune fără îndoială tranșată politic, numai că politicul are o răspundere. Repet, următorul pas procedural este ca în baza rezoluției Parlamentului European să solicităm activarea acelei clauze din rezoluția pentru ca Comisia să pornească la evaluarea pagubelor. În momentul în care vin primele cifrele de la Comisie, atunci avem primul subiect pe care să îl solicităm formal.

Repet, politicul trebuie să se apuce să plătească. Da, are libertatea să voteze în așa fel, așa sunt regulile acum, se poate opune. Nu poți să obligi, cu forța, o țară să facă ceva. În schimb, țara, de fapt, politicienii ei când să facă un abuz trebuie să plătească. E foarte simplu. În momentul acesta Comisia Europeană trebuie să vină cu această evaluare. 

După ce se vine cu evaluarea se poate discuta despre o procedură în care România trebuie să fie parte activă și să solicite aceste despăgubiri, implicând Comisia. Inclusiv, poate să blocheze parte din fondurile europene pentru Austria. Asta este una dintre soluții. 

Tot așa, am fost întrebat dacă ne apucăm acum să punem poprire pe Raiffeisen sau pe Petrom. Există modalități mai elegante. Părerea mea este că putem să punem într-un fel poprire pe fondurile europene care vin către Austria.