De ce a înăsprit Bucureștiul tonul în privința dosarului Schengen?

Cu o lună înainte de Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne al UE, Bucureștiul ridică tonul în fața Austriei, care se opune extinderii Spațiului Schengen cu România și Bulgaria.

Într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, prim-ministrul Marcel Ciolacu, a declarat că în cazul în care "cancelarul [Karl] Nehammer își va folosi din nou, în mod nejustificat, dreptul de veto”, se va vedea nevoit să conteste decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiție pentru a cere despăgubiri.

Prejudiciul s-ar ridica la "cel puțin 2%" din PIB-ul României, potrivit lui Ciolacu.

Și nu a fost singura declarație de acest gen. La RFI România, europarlamentarul Victor Negrescu, din grupul socialiștilor, a declarat că va depune un raport privind clarificarea juridică a aplicării dreptului de veto.

Mai mult, în același interviu pentru ziarul austriac, premierul Ciolacu a vorbit despre ”banii pătați de sânge pe care Austria îi plătește Rusiei pentru fiecare factură pentru gazele rusești”. Este o reluare a unei afirmații făcute recent de reprezentantul Comisiei Europene la Viena, influentul funcționar Martin Selmayr. Și pentru care diplomatul a și fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei.

Dar de ce această schimbare de ton?

Mai ales că, să nu uităm, la puțin timp după Consiliul JAI din decembrie 2022, când candidaturile României și Bulgariei au fost respinse, președintele Iohannis se opunea ferm unei sesizări a Curții Europene de Justiție.

O primă explicație ar fi chiar apropierea Consiliului JAI din octombrie. Un nou eșec ar fi foarte greu de digerat la București.

Este, de asemenea, posibil ca autoritățile de la București să fi înțeles că au fost epuizate toate căile politice vis-à-vis de Austria. Vizita la Viena a ministrului român al afacerilor interne, Cătălin Predoiu, nu a avut vreun rezultat palpabil.

Apoi, după ce, în discursul despre starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a susținut aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Austria și-a reafirmat refuzul. Probabil, suficiente semne pentru București că resursele politice s-au epuizat.

Dar înăsprirea tonului de către liderii români nu poate fi desprinsă nici de climatul politic intern. Ratarea obiectivului aderării la Spațiul Schengen, în decembrie 2022, a suflat în pânzele extremei drepte, care a exploatat momentul, îngroșând vocea împotriva Uniunii Europene.

Cu perspectiva unei alianțe electorale între PSD și PNL, tocmai în ideea – discutabilă - de a stopa astfel avansul extremei drepte, premierul Ciolacu abordează o linie dură față de Viena, pentru a nu lăsa ca terenul să fie ocupat de cei de la AUR.

Și, pentru că nici n-am intrat în anul electoral, ne-am putea aștepta la o atitudine mai dură a Bucureștiului și în alte dosare europene. Posibil ca înăsprirea tonului în legătură cu aderarea la Spațiul Schengen să reprezinte doar începutul.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica