Democraţia germană în pericol?

Începînd cu anul 2006, apar în Germania, din doi în doi ani, studii care analizează atitudinea politică a populaţiei. Alarmantă pentru autorii acestor studii, iniţiate de Fundaţia „Friedrich Ebert” (apropiată Partidului Social-Democrat) este creşterea constantă a numărului celor care împărtăşesc idei radicale şi extremiste de dreapta. Îngrijorător în acest context este că simpatizanţii soluţiilor politice extremiste nu provin din segmente sociale marginale, ci reprezintă aşa-numita clasa de mijloc.

Această constatare i-a inspirat pe autorii ultimului studiu, prezentat joi la Berlin, să-şi publice lucrarea sub titlul: „Centrul distanţat. Poziţionări extremiste de dreapta ... în Germania 2022/23” (Download: Andreas Zick, Beate Küpper, Nico Mokros: Die distanzierte Mitte. Rechtsextreme und demokratiegefährdende Einstellungen in Deutschland, 2022/23, J. H. W. Dietz Nachf., Bonn, 2023, 424 pp.)

 Xenofobie, antisemitism, banalizarea nazismului

Potrivit studiului, în ultimii ani, numărul germanilor care împărtășesc atitudini extremiste de dreapta s-a triplat față de anii precedenți. Astfel, 6 la sută dintre germani ar prefera să trăiască într-o dictatură, condusă de un partid unic, puternic, în frunte cu un conducător (Führer). 16 la sută din populaţie privesc străinii cu ostilitate. O treime – circa 34 la sută – crede că refugiaţii vin în Germania doar pentru a exploata sistemul social existent.

În paralel cu aceste opinii, autorii studiului au constatat o scădere a încrederii în instituţiile democratice. Numai 60 la sută dintre germani mai au încredere în aceste instituţii.

38 la sută se situiază pe poziţii conspiraţioniste. Opiniile naţionaliste, social-darwiniste şi antisemite se desprind din răspunsurile care sînt cuprinse în chestionarul utilizat de autorii studiului. Iată cîteva exemple din chestionar: cel puternic trebuie să se impună deoarece asta corespunde legilor naturii; există viaţă umană valoroasă sau fără valoare; politicienii au datoria de a impune Germania ca putere internaţională; influenţa evreilor e prea mare; nazismul avea şi părţi bune, iar dacă Hitler nu ar fi iniţiat politica de anihilare a evreilor, astăzi ar fi omagiat ca un important om de stat. (Cf. Tabelul la p. 64.)

Din studiul citat se mai desprinde că a crescut numărul tinerilor care susţin teze extremiste. 12 la sută dintre cei cuprinşi între 18 şi 34 de ani intră în categoaria extremiştilor. În cazul persoanelor peste 65 de ani, doar 4,4 la sută intră în această categorie.

Vandalizări şi sondaje recente confirmă constatările studiului

 Numărul crescut al incidentelor - considerate extremiste de dreapta - confirmă constatările prezentate în studiul citat. Astfel, mai multe memoriale ridicate în locurile unde au existat lagăre de concentrare naziste, au fost vandalizate. Despre astfel de vandalizări, înregistrate, în repetate rînduri, la Dachau, Buchenwald, Bergen-Belsen, Neuengamme, Sachsenhausen şi Ravensbrück, relatează Reţeaua Redacţională Germania (Redaktionsnetzwerk Deutschland – RND) într-un amplu documentar, dat publicităţii astăzi.

La începutul acestei luni, conducerea memorialului din Buchenwald a postat pe X (fost Twitter) o fotografie pe care se putea vedea o zvastică, desenată pe locul de parcare. Unii comentatori au relativizat fotografia, sugerînd că zvastica ar fi un simbol al păcii. Alţii chiar au susţinut că autorii desenului ar fi nişte stîngişti provocatori care ar urmări doar compromiterea adversarilor.

Sursa imaginii: 

Vandalizări la Buchenwald (Sursa: X – fost Twitter)

Trendul spre dreapta se desprinde şi din ultimele sondaje, data publicităţii în această săptămînă. Potrivit acestor sondaje, pentru partidul naţionalist-autoritar AfD ar vota, la nivel federal, peste 22 la sută din electoratul german (în landurile răsăritene peste 30 %); pentru Uniunea Creştin-Democrată (CDU) 27 la sută, pentru Partidul Social-Democrat (SPD) 17 la sută, pentru Partidul Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) 15, pentru Partidul Liberal (FDP) 6, iar Partidul Stîngii (Die Linke), ar obţine 4 %.