Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Pericol de escaladare a tensiunilor în Balcani, după un incident armat în Kosovo

kosovo.jpg

Polițist kosovar în apropierea mănăstirii Banjska, unde a avut loc un atac armat, regiunea Zvecan, Kosovo, 25 septembrie 2023
Sursa imaginii: 
© Ognen Teofilovski, Reuters via France24

Tesiunile dintre Belgrad și Priștina ar putea escalada și mai mult după ce, în weekend, un grup de aproximativ 30 de bărbați înarmați a atacat ofițeri de poliție în nordul Kosovo. Potrivit Ministerului de Interne de la Pristina, un polițist și trei atacatori au fost uciși înainte ca atacatorii să se baricadeze într-o mănăstire. Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a calificat atacul drept un act de terorism și a dat vina pe Serbia. Belgradul respinge acuzațiile. Iar îngrijorările pentru stabilitatea regiunii cresc.

La o primă evaluare, atacatorii ar putea părea ca fiind de partea Serbiei, dar potrivit comentatorilor locali citați de portalul Eurotopics este nevoie de date mai precise înainte de a se putea trage orice fel de concluzii.

Guvernul kosovar ar putea folosi atacul pentru a declara starea de urgență în nordul Kosovo și a-și impune prin forță voința în această regiune locuită de sârbi. Premierul kosovar Albin Kurti se află acum sub o puternică presiune publică pentru a face acest lucru, după o serie de momente tensionate din ultimele luni.

În toamna anului trecut, sârbii kosovari au demisionat din toate funcțiile deținute în administrația locală, după ce Priștina a refuzat să mai permită circulația mașinilor cu plăcuțe sârbești din nordul Kosovo. Situația a degenerat, s-a ajuns la ciocniri de stradă și tensiunile au fost aplanate, la intervenția Uniunii Europene. Atunci, Bruxelles-ul a avertizat foarte serios partea kosovară, mergând până la sancțiuni, pentru a o convinge să nu escaladeze diferendul cu sârbii.

În mai, sârbii au boicotat alegerile locale într-o serie de localități majoritar sârbești din nordul Kosovo. În consecință, alegerile au fost câștigate de etnici albanezi.

Acum, toată lumea este convinsă că o nouă escaladare a conflictului dintre Serbia și Kosovo ar avea consecințe imprevizibile.

Conflictul s-ar putea extinde imediat în Bosnia și Herțegovina, unde liderul entității sârbe, Milorad Dodik, susținut de Belgrad și Moscova, și-a afirmat în multiple rânduri tendințele secesioniste.

Îngrijorările au crescut și mai mult după ce, luni, președintele sârb Alexander Vucic a acuzat luni o „parte a comunităţii internaţionale” că sprijină Kosovo în „brutala curăţire etnică” împotriva etnicilor sârbi. După cum transmite Agenția EFE, citată de Agerpres și G4Media, declaraţia a fost făcută în prezenţa ambasadorului Rusiei la Belgrad.

Comisia Europeană a avertizat imediat Belgradul în legătură cu aceste declarații, punându-i în vedere că, ar putea recurge la sancțiuni, la fel cum a procedat în trecut în cazul Kosovo.

Serbia se află într-un îndelungat și dificil proces de negociere a aderării la Uniunea Europeană, dar a menținut relații foarte apropiate cu Rusia, până la a adera formal la Uniunea Eurasiatică, dominată de Moscova – se întâmpla în 2019.

După ce declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Bruxelles-ul a cerut ferm Serbiei să aleagă între Europa și Rusia. Deși nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, Serbia a dat unele semnale favorabile Uniunii Europene - cum ar fi interzicerea activităților de recrutare ale companiei Wagner sau impunerea de vize cetățenilor unor țări din Africa și Asia, cu mare potențial de migrație în UE.

Acum, pe fondul incidentului din weekend, declarațiile președintelui Vucic, făcute în prezența ambasadorului rus, provoacă din nou îngrijorare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 26 septembrie 2023