O grupare rasist-neopăgînistă interzisă în Germania

În cursul acestei dimineţi, poliţia germană a percheziţionat locuinţele unor persoane care fac parte din organizaţia extremistă de dreapta, intitulată „Artgemeinschaft”, ceea ce s-ar putea traduce în limba română prin: „Comunitate rasială”. Descinderile au avut loc în 12 landuri federale, iar în vizorul autorităţilor s-au aflat 39 de persoane active în această asociaţie calificată de ministra de interne, drept „rasist-poporală”. (Termenul „poporal” corespunde celui german, „völkisch” şi a fost folosit în scrierile sale de către Dumitru Stăniloae.)

Poliţia germană a confiscat averea asociaţiei şi dovezi care ilustrează ideologia grupării. Într-o declaraţie a ministrei de interne, Nancy Faeser, se arată că gruparea extremistă de dreapta a militat contra principiilor care stau la baza unei bune înţelegeri între popoare şi împotriva ordinii constituţionale din Germania.

Potrivit unor estimări ale autorităţilor federale, asociaţia ar avea circa 150 de membri. Între aceştia se află şi mulţi minori care sînt supuşi unei indoctrinări neopăgîniste de către adulţi. Copiii sînt educaţi în spiritul unor vechi tradiţii germanice şi păgîne. Structurile de funcţionare ale asociaţiei (subintitulată: „Comunitate de credinţă şi vieţuire germanică” / „Germanische Glaubens-Gemeinschaft wesensgemäßer Lebensgestaltung”) se aseamană cu cele ale unor secte religioase. Anumite sucursale acţionează sub diverse denumiri.

Şefa naţională a asociaţiei, Sabrina S., domicilează în Bavaria. Din această grupare a făcut parte şi neonazistul Stephan Ernst, care l-a asasinat pe prefectul Walter Lübcke din Kassel, la începutul lunii iunie 2019.

Comunitatea rasială există din 1951 şi e considerată o continuatoare a organizaţiei antisemite şi ultranaţionaliste, „Comunitatea credinţei nordice”, fondată deja după Primul Război Mondial.

Ministra germană de interne şi-a propus combatarea eficientă a extremismului de dreapta. Săptămîna trecută a fost interzisă organizaţia Hammerskins, considerată extremistă şi anticonstituţională.

 După revoluţia din 1989 au apărut şi în România grupuleţe neopăgîniste. Ele nu au avut un impact comparabil cu alte grupuri, asociaţii sau partide care s-au inspirat din creştinismul deformat şi promovat de legionarismul lui Codreanu şi Horia Sima.

La Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj, de pildă, s-a înfiinţat în 1991 „Cenaclul Zalmoxis” (între membri a-a aflat şi Teohar Mihadaş). Mai tîrziu, în 2003, a fost fondată, tot, la Cluj, „Societatea Gebeleizis”. Printr-o retorică pronunţat extremistă s-a distins şi fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, care la începutul lunii septembrie a cerut schimbarea numelui ţării din România în Geţia.

Cea mai recentă apariţie pe scena extremistă de dreapta, inspirată din neopăgînismul occidental, este gruparea care-şi spune „Frontul Păgîn de Răsărit”. De teamă, de a nu fi identificaţi de către autorităţi, frontiştii păgîni români acţionează anonim şi îşi răspîndesc mesajele pe diverse canale sau platforme electronice şi reţele de socializare. Într-un interviu publicat de gazeta extremistă de dreapta „Incorect politic” (din 10. 8. 2023), unul dintre frontiştii anonomi a declarat că gruparea se „revendică din moștenirea traco-geto-dacică”, explicînd că „prin păgînism înțelegem naționalism etnic, tradiție, identitate culturală și rasială.” În acelaşi interviu, anonimul spune că a existat un singur grup în România care „i-a inspirat” pe cei din Front, şi anume: Societatea Gebeleizis. Această grupare este descrisă ca o asociaţie care s-a manifestat „cu adevărat” în spirit „naţionalist”. Deşi frontiştii nu acţionează în numele creştinismului ei afirmă că Zelea „Codreanu a fost un om cu adevărat onorabil care a luptat pentru ce a crezut pînă la final”.