Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Alegeri în Slovacia și teama unui viraj către Rusia

fico_slovacia.jpg

Robert Fico, președintele partidului Smer într-o conferință de presă după alegerile legislative din Slovacia, Bratislava, 1 octombrie 2023
Sursa imaginii: 
AFP - VLADIMIR SIMICEK via rfi.fr

Fostul premier al Slovaciei, Robert Fico și partidul său Smer-SSD au câștigat alegerile din această țară, cu aproape 24% din voturi. Partidul liberal Slovacia Progresistă, pro-european, a obținut un scor de aproximativ 17%. În urma acestor rezultate, în rândul membrilor NATO și ai Uniunii Europene persistă îngrijorarea că Slovacia s-ar putea rupe de coaliția pro-Ucraina, în care până acum a fost un membru important, dată fiind și poziția sa geografică. Ce se va întâmpla acum în Slovacia? Și care sunt lecțiile recentelor alegeri?

În campania electorală, Smer a promis încetarea imediată a sprijinului militar pentru Ucraina -și de aici amenințarea. Mai multe publicații internaționale l-au numit pe liderul Smer, Robert Ficol un pro-rus – și declarațiile sale din campanie pot să justifice această etichetă.

Dar Fico nu a fost întotdesuna un pro-rus, cel puțin nu unul declarat. Ca premier din partea partidului Smer, social-democrat, membru al grupului socialiștilor și democraților europeni (S&D), el putea trece mai degrabă drept un populist. Iar asupra partidului său au planat numeroase acuzații de corupție.

Fico a fost forțat să demisioneze din funcția de prim-ministru în urma asasinării jurnalistului de investigație Jan Kuciak în 2018, eveniment care a generat mari proteste de stradă împotriva corupției.

Locul său la conducerea guvernului a fost luat de colegul său Peter Pellegrini, care între timp și-a construit propriul partid, numit Hlas și declarat pro-european. În aceste alegeri, Hlas a ieșit al treilea, cu 15% și se așteaptă ca Fico și Pellegrini să devină din nou colegi, de data asta în cadrul unei coaliții.

Oboseala se simte la urne

Revenind la Robert Fico, pro-rusismul său pare a fi mai degrabă unul de dată recentă, o rețetă populistă, prin care fostul premier a reușit să-și maximizeze scorul în alegeri. Și acest aspect trebuie să ne dea de gândit.

Iată că, la mai bine de un an și jumătate de la declanșarea agresiunii rusești pe scară largă, după solidarizarea Occidentului de partea Ucrainei, după crize ale refugiaților, inflație și creșterea prețurilor energiei, oboseala de război începe să se facă simțită și la urne.

În Polonia, unde urmează să aibă loc alegeri peste două săptămâni, partidul conservator de guvernământ, Lege și Justiție, îngroașă la rându-i vocea împotriva Ucrainei și a Ucrainenilor, pe fondul ascensiunii unui partid de extremă dreapta, Konfederacja, fățiș anti-Ucraina și anti-Europa.

În cazul Slovaciei, în rândul statelor membre NATO și UE planează îngrijorarea că noul guvern, alăturându-se Ungariei lui Viktor Orban, va putea să submineze coaliția pro-Ucraina, profitând de regula unanimității.

Dar cât de departe poate merge Fico cu pro-rusismul său?

Mai întâi de toate, Fico nu e Viktor Orban, în sensul că nu poate controla guvernarea în maniera în care o face vecinul său de la Budapesta. La Bratislava va fi o coaliție și este de așteptat ca Pellegrini, fostul coleg al lui Fico, să-i mai potolească puțin pornirile.

Pe de altă parte, în coaliție ar putea apărea SNS, un partid naționalist, de extremă dreapta, pur și dur, anti-UE și anti-NATO. Ceea ce i-ar da combustibil lui Fico. Săptămânile viitoare ne vor aduce clarificări.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 2 octombrie 2023