Zelenski la București – semne pozitive, semne de îngrijorare

Cu toate eforturile extremiștilor de a umbri prezența președintelui Zelenski și a-l ridiculiza pe liderul ucrainean, vizita de la București a marcat câteva puncte importante.

Mai întâi, este ridicarea relației dintre România și Ucraina la rangul de parteneriat strategic, anunțată de președintele Iohannis. Aceasta întărește o relație trilaterală deja bine stabilită între România, Ucraina și Republica Moldova, al cărei scop strategic este atragerea celor două state ex-sovietice în orbita europeană și euro-atlantică.

Președintele Iohannis a afirmat că va milita în Consiliul European pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova înainte de sfârșitul acestui an.

Iar rolul României în regiune crește, odată cu derapajul Slovaciei după alegerile anticipate și accentele populiste ale campaniei electorale din Polonia, care au afectat relația cu Kievul.

Un alt element important, exprimat de președintele Zenelski, este stabilirea de pași comuni în apărarea porturilor dunărene, supuse atacurilor aeriene ale Rusiei, ca și stabilirea unei noi rute a cerealelor prin Republica Moldova.

Tot Volodimir Zelenski a anunțat că în urma  solicitărilor militare ale Kievului, ”vor fi noutăți foarte bune despre artilerie și apărare antiaeriană”.

De asemenea, România s-a angajat la dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole.

România și-a reafirmat hotărârea de a susține Kievul până la victoria finală, contrazicând astfel propaganda Moscovei privind o așa-numită oboseală de război sau o ieșire a subiectului de pe agenda imediată a Occidentului.

Toate acestea sunt suficiente pentru ca partida pro-Kremlin, mascată la noi sub faldurile suveranismului și național-populismului, să nu aibă ce sărbători.

Totuși, național-populiștii sunt euforici pe rețelele sociale pentru că Volodimir Zelenski nu s-a adresat plenului Parlamentului – sau nu s-a mai putut adresa, date fiind perspectivele unui scandal pregătit de extremiști.

Ei consideră aceasta drept o mare victorie și invocă în mod fals frica lui Zelenski de a se adresa adunării legislative de la București - vorbim totuși despre un președinte care a avut curajul de a rămâne în capitala țării atunci când toți îi prevedeau capitularea în trei zile, care le-a răspuns occidentalilor, care doreau să-l evacueze, că are nevoie de arme, nu de un taxi.

Dar dacă amenințările național-populiștilor au avut o influență asupra programului, atunci este cu adevărat trist și îngrijorător.

Trist, pentru că ar reprezenta o cedare greu de acceptat a democrației în fața extremismului, a legii în fața haosului.

Îngrijorător, pentru că autoritățile române s-au mai arătat și în trecut incapabile să reacționeze, dându-le extremiștilor convingerea impunității.

Provocările de la Valea Uzului la adresa minorității ungare, listele negre cu intelectuali care ar urma să fie eliminați, luarea cu asalt a instituțiilor publice în timpul unor manifestații, agresarea unor aleși, cultul criminalilor de război, manifestările antisemite – toate acestea au rămas fără răspuns din partea statului.

Autoritățile locale de la Oradea au inaugurat în secret statuia regelui ungar Ladislau, iar cele din Arad au încercat să oprească difuzarea filmului despre Arsenie Boca realizat de Alexandru Solomon. Și toate acestea, de frica extremiștilor.

Iar dacă statul român nu și-a putut apăra agenda politică și a cedat chiar în forul cel mai înalt al democrației, atunci întrebarea este cum își va mai apăra cetățenii și cum va proteja societatea civilă în fața asaltului extremiștilor. Este un semn cu adevărat îngrijorător pentru perioada următoare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica