Clanul lui Gaddafi controlează economia libiană

Familia Gaddafi a dus oare aceeaşi luptă ca şi clanul tunisian Trabelsi pentru a strânge cât mai mulţi bani? Aceasta este impresia pe care o lasă o telegramă diplomatică americană, publicată de site-ul Wikileaks şi "dezgropată" marţi de Financial Times. Acest document scris de către un diplomat american în mai 2006 descrie în detaliu cum controlează clanul lui Muammar Gaddafi economia ţării. În lumina evenimentelor recente, telegrama capătă o nouă dimensiune. Comportamentul grupului aflat la putere la Tripoli, aminteşte de modul în care fostul preşedinte tunisian Ben Ali şi familia soţiei sale puseseră mâna pe bogăţiile ţării lor. 

Din telegrama diplomatică americană aflăm că cei nouă copii şi soţia "ghidului" libian controlează majoritatea sectoarelor economice importante din ţara. Petrolul, conform acestui document este principala sursă financiară pentru familia Gaddafi. Nu este o coincidenţă că unul dintre fiii săi, Seif al-Islam, mult timp prezentat ca moştenitor al lui  Muammar Gaddafi, şi-a însuşit o parte a acestui sector strategic prin grupul One-Nine Petroleum. 

Tot el stăpâneşte un alt sector strategic, presa, prin intermediul One-Nine Group. Nici o publicaţie nu poate exista fără acordul acestui organism strâns legat de primul cerc al puterii în Libia.

Un alt domeniu sensibil, telecomunicaţiile. "Muammar Gaddafi îşi aminteşte foarte bine rolul jucat de telefoanele mobile în timpul revoltei din Benghazi în 2006," scrie diplomatul american. Prin urmare, Mohamed Gaddafi, un alt fiu al liderului libian este cel care controlează acest domeniu.

Dezvoltarea economică a ţării este legată şi de domeniul imobiliar. În acest domeniu, Saadi Gaddafi s-a dovedit a fi cel mai bun. Fost fotbalist profesionist - 15 minute de joc în Italia, Serie A, la Perugia în 1990 - Saadi a lansat în 2006 construirea unui întreg oraş situat într-o zonă cu mare potenţial turistic.

Pentru câteva miliarde de dolari mai mult ...

De la ridicarea în 2003 a unei părţi din sancţiunile economice impuse de Naţiunile Unite, întreprinderile mici, îndeosebi cele textile au înregistrat creşteri semnificative. În ţară au apărut multe magazine noi şi conform aceleiaşi telegrame diplomatice, a doua soţie a lui Muammar Gaddafi, Safia şi fiica lor, Aisha controlează cea mai mare parte dintre ele.

Această imagine se referă la Libia anului 2006, dar experţii cred că situaţia nu s-a schimbat deloc de atunci. "Nu există nici o lege în Libia care să stabilească anumite limite privind acumularea averii şi nici o lege nu evocă eventuale conflicte de interese",  explică Arwa Hassan, coordonatoarea  programului pentru Africa de Nord şi Orientul Mijlociu de la Transparency International, ONG care luptă împotriva corupţiei.

Controlul economiei ţării permite clanului Gaddafi să acumuleze resurse foarte mari din exercitarea puterii, dar este foarte dificil să se evalueze averea familiei. "Trebuie să fie de cel puţin câteva miliarde de dolari", a declarat miercuri Tim Niblock, universitar britanic specialist în  Orientul Mijlociu, în cotidianului britanic "The Guardian". Şi este chiar mai dificil să fie evaluate averile celor apropiaţi puterii, ştiut fiind că regimul libian este unul dintre cele mai închise din lume, iar obţinerea de informaţii fiabile este practic imposibilă. 

 "Societatea civilă şi structurile asociative nu au putut să se dezvolte niciodată în Libia", spune Arwa Hassan. Un regim închis şi rigid, care o determină pe această militantă să respingă paralela cu familia Trabelsi şi situaţia din Tunisia. "Cel puţin în Tunisia existau un mediu de afaceri şi un sector privat care puteau să lase impresia de"libertate" economică".