Turcia: lege controversată pentru controlul Internetului

Legislativul turc, dominat de formaţiunea premierului Erdogan, AKP, a adoptat miercuri seară o serie de amendamente extrem de controversate. Acestea întăresc controlul statului asupra internetului şi transformă societatea turcă în una orwelliană, unde e supravegheată fiecare mişcare, inclusiv pe Internet. Este ceea ce acuză opoziţia şi mai multe ONG-uri din Turcia, scrie AFP. Legile existente în domeniu erau deja extrem de restrictive şi de criticate, până la punctul în care Google a catalogat Turcia ca fiind printre statele ce restricţionează cel mai mult accesul la Internet. Platforma de bloguri WordPress şi site-uri pentru filmuleţe precum DailyMotion sau Vimeo au fost de mai multe ori restricţionate de autorităţi. Youtube a fost blocat timp de doi ani, potrivit OSCE. Mai grav, turcii erau deja amendaţi şi trimişi la închisoare pentru comentarii postate pe reţele de socializare. În 2013 de pildă, pianistul Fazil Say a primit câţiva ani de închisoare (ce-I drept, cu suspendare) pentru mesaje pen Twitter “prin care insulta valorile religioase”. Noua lege merge şi mai departe.

Ce introduc, concret, amendamentele?

Ele vor permite autorității guvernamentale de telecomunicații, sau TIB, să blocheze fără decizia justiției site-uri ce aduc atingere "vieții private" sau care difuzează un conținut considerat "discriminatoriu sau ofensator".

Aceeaşi lege permite autorităţii citate să ceară furnizorilor de internet să păstreze timp de doi ani informații despre site-urile vizitate de fiecare utilizator. Nu este nevoie de o decizie judecătorească sau de justificare.

Legea va aduce atingere, comentează AFP, libertăţii de expresie, dar şi jurnalismului de investigaţie, plus că va restrânge considerabil accesul la informaţie.

Criticate la unison

Măsurile, explică Yaman Akdeniz, profesor de drept la universitatea Bilgi din Istanbul, “îndepărtează Turcia de UE şi o apropie cu câţiva paşi de China”. O poziţie dură a venit, potrivit AFP, şi din partea deputatului olandez Marietje Schaake, potrivit căruia, în ceea ce priveşte negocierile de aderare, Bruxelles-ul trebuie să îi comunice Ankarei că o asemenea legislaţie e inacceptabilă şi că “în centrul politicilor europene se află domnia legii şi libertăţile fundamentale”.

Amendamentele au fost criticate şi de organuizaţia Reporteri fără Frontiere, care a explicat că, prin acest pachet, se consolidează cenzura cibernetică, controlul asupra Internetului şi supravegherea cetăţenilor.

Chiar de la dezbaterea din Parlament, mai mulţi deputaţi ai opoziţiei

s-au urcat la tribună pentru a denunța "cenzura" impusă prin această nouă lege de guvernul islamo-conservator al premierului Recep Tayyip Erdogan, la putere din 2002.  AKP are o majoritate absolută de 319 locuri din 550 în Parlament.

Reacţia autorităţilor

În faţa valului de critici, premierul-adjunct Bulent Arinc a explicat că “nu există un asemenea concept, de cenzură a Internetului. Suntem cu mult mai liberi decât alte ţări şi avem şi libertate a presei”.

Premierul Recep Tayip Erdogan nu şi-a ascuns suspiciunea în privinţa Internetului şi a numit public Twitter “o ameninţare”, pentru că, prin intermediul său, a fost organizată mişcarea de contestare din vara anului trecut.

 Votul de miercuri a intervenit în timp ce guvernul Erdogan este zguduit de la mijlocul lunii decembrie de un scandal de corupție fără precedent. La fel de important, el vine în ajunul alegerilor municipale de la 30 martie și al celor prezidențiale, din august 2014.