Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parlamentul regional cere alipirea Peninsulei Crimeea la Rusia

parlamentul_regional_cere_alipirea_peninsulei_crimeea_la_rusia.jpg

Presupus soldat rus, lângă o bază militară ucraineană din Simferopol, Crimeea (Foto: Reuters/Vasily Fedosenko)

Situaţia din Ucraina se tensionează din nou după ce deputaţii din Crimeea i-au cerut preşedintelui rus să ia în considerare alipirea Peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă. Ulterior, adică pe 16 martie, ar urma să fie organizat un referendum pentru a valida acest statut pe care îl vor avea în cadrul Rusiei.

Actualizare 19.20 : Kievul a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului din Crimeea

UE a suspendat negocierile cu Rusia privind vizele şi ameninţă cu sancţiuni economice

 

Parlamentul din Crimeea (dominat de proruşi) s-a pronunţat, în unanimitate, pentru alipirea regiunii la Federaţia Rusă, a anunţat RIA Novosti citată de “Le Figaro”. În text se arată că deputaţii au decis “să adere la Federaţia Rusă şi să aibă în acest fel toate drepturile de care se bucură un teritoriu rus”. Deputaţii crimeeni îi cer preşedintelui Putin să ia în considerare această cerere şi pentru a o valida, pe 16 martie, va fi organizat un referendum în Peninsulă. La scrutin, alegătorii vor putea alege între alipirea la Federaţia Rusă sau o autonomie mult sporită, a precizat pentru AFP deputatul Grigori Ioffe.

 

Serviciul de presă al preşedintelui rus a anunţat că liderul de la Kremlin a fost deja informat în privinţa cererii.

În urmă cu o zi, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk promisese că regiunea, locuită în proporţie de peste 60% de etnici ruşi, va rămâne parte a Ucrainei.

Între timp, de la Kiev, au fost emise mandate de arestare pe numele șefului guvernului autoproclamat din Crimeea și pe numele președintelui parlamentului local. Cei doi sprijină secesiunea Crimeii, spun procurorii.

 

În teren, bazele militare, clădirile guvernamentale şi alte puncte strategice nu mai sunt  controlate de puterea centrală de la Kiev. Americanii spun că Rusia are controlul de facto, şeful diplomaţiei ruse neagă că ar fi vorba de trupe ruse. Americanii îi acuză că distorsionează adevărul.

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunțat că dorește să înlesnească procedurile de obținere a cetățeniei Federației Ruse pentru vorbitorii materni de limbă rusă. Iată câteva dintre motivele pentru care Arseni Iaţeniuk, noul premier de la Kiev, acuză Rusia că ar amplifica tensiunea din Ucraina prin lansarea de provocări.

Reamintim că Peninsula Crimeea a fost făcută cadou Ucrainei sovietice în 1954 de liderul URSS de atunci, Nikita Hrusciov, el însuşi originar din Ucraina. Pentru a preveni tentaţiile separatiste, Kievul a acordat în 1992 Crimeii statut de republică autonomă.

 

 Sancţiuni nu vor fi anunţate

 

Între timp, liderii europeni au început să sosească la Bruxelles pentur summitul de urgenţă consacrat situaţiei din Ucraina. Liderii Celor 28 vor discuta despre modalităţi de a detensiona situaţia în condiţiile în care întâlnirile de până acum au dat greş. Discuţiile la nivel diplomatic dintre ruşi şi occidentali au părut un dialog al surzilor. Se va discuta şi despre ajutorul financiar de 11 miliarde anunţat ieri de şeful Comisiei Europene pentru Ucraina.

De sancţiuni la adresa Rusiei nu poate fi vorba însă. Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a confirmat că liderii europeni nu vor anunţa sancţiuni împotriva Rusiei. "Sancţiunile nu vor veni decât dacă lucrurile nu se mişcă în direcţia bună", a declarat Jean-Marc Ayrault pentru postul de radio RMC şi pentru BFMTV, conform Mediafax.

 

România vrea să fie parte a unui eventual format de negociere

 

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că România va insista că doreşte să fie parte a unui eventual format de negociere pentru rezolvarea situaţiei din zonă, plecând de la interesul naţional al ţării noastre. Iată câteva argumente enunţate de preşedintele Traian Băsescu înainte de plecarea spre Bruxelles.

Preşedintele a mai spus, la plecarea spre Bruxelles, că România va susţine la Consiliul European pe tema Ucrainei că premisele rezolvării situaţiei sunt legate de acordul de la Budapesta din 1994 şi de respectarea acordurilor bilaterale ale Kievului cu Moscova.

”În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.

De ce? România are peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situază pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. Apoi, pentru că dintre toate statele UE, România se află cel mai aproape de Crimeea (la o distanţă este de circa 160 de mile marine). Şi, nu în ultimuil rând, pentru că “România nu e dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă”, mai spune Traian Băsescu.

 

Actualizare 19.20

Administraţia interimară de la Kiev a lansat procedura pentru dizolvarea Parlamentului regional din Crimeea, care a cerut joi anexarea regiunii la Rusia, relatează Mediafax.

În acelaşi timp Uniunea Europeană a adoptat o serie de sancţiuni politice împotriva Rusiei, suspendând negocierile pe tema acordului privind vizele, ameninţând şi cu măsuri economice dacă situaţia din Ucraina nu se va îmbunătăţi, precizează Mediafax.

Potrivit preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, şefii de stat şi de guvern au adoptat o strategie etapizată de sancţionare a Rusiei, scopul fiind constrângerea Moscovei să iniţieze negocieri pentru soluţionarea crizei din Ucraina.