
Politică
Ucraina se cere în Uniunea Europeană
Tensiunile tot mai mari stârnesc îngrijorare în plan mondial, statele occidentale condamnând poziția de forță adoptată de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Statele Unite trimit în Polonia avioane de vânătoare de tip F-16, după ce altele similare au ajuns deja în zonă pentru a proteja spațiul baltic.
Trimiterea avioanelor de luptă americane într-o zonă apropiată de Rusia e un gest văzut de responsabilii politici și militari occidentali drept o garanție pentru securitatea zonei și pentru siguranța statelor din regiune.
Țările în care ajung avioanele F 16 sunt membre al NATO, așa cum e și România, stat vecin cu Ucraina, iar alianța nord-atlantică are rolul, pe lângă cel de a proteja țările membre, și de a descuraja o eventuală agresiune.
Până joi, o duzină de avioane americane de luptă ajung în Polonia, țară NATO din 1999, după cum a anunțat chiar Ministerul polonez al Apărării. E vorba de 12 avioane de tip F-16, alte câteva aeronave de transport şi 300 de militari, care ajung în Polonia la cererea Varșoviei pentru un exerciţiu militar a cărui organizare a fost avansată şi extinsă, mai ales într-o situaţie politică tensionată din cauza situaţiei din Ucraina.
Statele Unite au trimis joia trecută patru avioane de tip F-15 pentru consolidarea supravegherii spaţiului aerian al statelor baltice. Estonia, Lituania și Letonia, ca și România, fac parte din NATO din 2004.
În context e de amintit prezența în România, la Constanța, a unui distrugător american, care ia parte la un exercițiu militar.
În acest timp, agenția Reuters transmite că în Crimeea, un grup de bărbați înarmați, sprijiniți de civili, a blocat intrarea într-un aeroport militar și a stabilit posturi de mitralieră pe pista de aterizare.
Până acum, militari din forțele ruse au ocupat puncte strategice din Crimeea, controlând acum inclusiv aeroportul militar din Belbek și principalul aeroport civil din Simferopol.
Mai multe incidente au avut loc cu forțele ucrainene la instalații militare, dar ucrainenii nu au opus rezistență armată.
Reacții diplomatice cu bătaie lungă
Ucraina încearcă să se protejeze și să se pună sub umbrela Uniunii Europene, nediscutând deocamdată despre o cerere de intrare în NATO. Noile autorități de la Kiev vor să semneze în câteva zile partea politică a unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
”Acordul politic de asociere ar putea să fie semnat la 17 sau 21 martie”, spune ministrul interimar de externe al Ucrainei.
O reuniune a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană este prevăzută pe 17 martie. Data de 21 martie este a doua zi a unui summit al şefilor de stat şi guvern din spațiul comunitar.
Pe de altă parte, premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk merge în Statele Unite pentru a discuta despre criza din Crimeea, în contextul intensificării ostilităților din sudul Ucrainei.
De la Kiev se anunță că Iațeniuk este așteptat să sosească miercuri în SUA, iar un oficial al Casei Albe a confirmat această vizită.
Pe de altă parte, ministrul român de externe Titus Corlăţean semnează luni, la Kiev, un acord România-Ucraina, privind creşterea măsurilor de încredere şi de securitate.
Toate aceste evenimente au loc cu numai câteva zile înainte de desfășurarea unui referendum în Crimeea, la 16 martie, proces care să decidă eventuala alipite a Crimeei la Federația Rusă.
Referendumul a fost considerat ilegal de către Kiev şi statele occidentale.
Ce face Rusia?
Pe lângă manifestările de forță și desfășurarea de trupe, chiar fără însemnele armatei rusești, Moscova pedepsește Kiev-ul cu măsuri economice.
Astfel, preţul gazului natural importat de Ucraina din Rusia va creşte cu 37% după ce compania rusă de stat Gazprom a anulat tarifele cu discount şi a ameninţat că ar putea întrerupe livrările. Anunțul a venit de la ministrul ucrainean al energiei, citat de canalul Bloomberg.
Ucraina va plăti începând din luna aprilie 368,5 dolari pe 1.000 metri cubi de gaze naturale, a precizat oficialul. Anul trecut, Rusia şi Ucraina au convenit un tarif de 268,5 dolari pe mia de metri cubi, care urma să fie ajustat trimestrial.
Gazprom a anunţat săptămâna trecută că preţul nu va mai fi valabil începând din luna aprilie, avertizând de asemenea să Ucraina riscă repetarea situaţiei de la începutul anului 2009, când livrările de gaze naturale au fost întrerupte temporar.
De asemenea, compania rusă susţine că Ucraina are datorii de 1,9 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze.
Gazprom a furnizat anul trecut mai mult de jumătate din consumul de gaze naturale al Ucrainei. Ucraina are nevoie în acest an de aproximativ 30 miliarde metri cubi de gaze din import.