Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cât de legal este referendumul din Crimeea?

crimeea.jpg

Afiş de popularizare a referendumului din Crimeea. Mesajul: “Împreună cu Rusia”. Sursa foto: REUTERS/David Mdzinarishvili

Suntem la trei zile distanţă de referendumul din Crimeea. Ucraina, mare parte din Occident şi România - prin vocea preşedintelui Traian Băsescu - insistă că acest scrutin este ilegal. Se înscrie el în cadrul legislaţiei ucrainene sau internaţionale? Săptămânalul “The Economist” a încercat să dea un răspuns şi a trecut în revistă argumentele legale.

Statele Unite şi Rusia se contrează în mod eronat pe tema legitimităţii desprinderii Peninsulei Crimeea de Ucraina. Vladimir Putin insistă că paşii făcuţi de autorităţile “legitime” din Crimeea se bazează pe normele internaţionale. Barack Obama, de cealaltă parte, respinge referendumul: “Suntem departe de vremea când graniţele puteau fi redesenate pe deasupra capului liderilor de democratici”, spunea el pe 6 martie. Niciunul nu are dreptate pe deplin pentru există norme internaţionale concurente.

Dreptul internaţional nu recunoaşte dreptul la secesiune în sine, dar nici nu interzice clar declaraţiile de independenţă unilaterale. Iar instituţiile de drept internaţionale privesc secesiunile în acelaşi mod în care prietenii privesc un  cuplu recent despărţit: două entităţi care nu mai sunt legate, că ne place sau nu. Aşa că dacă locuitorii din Crimeea votează să se arunce în braţele Rusiei, nicio curte internaţională nu se va opune prea virulent. Dar de asemenea, nici nu va apăra dreptul la secesiune, explică “The Economist”.

 

Încălcarea Constituţiei ucrainene

 

În schimb, Ucraina are dreptul să respingă legalitatea scrutinului. Articolul 73 din Constituţia Ucrainei scrie clar că “orice alterare a teritoriului ucrainean va fi rezolvată doar prin referendum organizat pe teritoriul întregii Ucraine”. Cum Crimeea nu permite celorlalte 44 de milioane de ucraineni să participe la decizie, referendumul încalcă legea ucraineană.

Însă mişcările de secesiune au loc de multe ori fără permisiunea ţării-mamă. Războiul de independenţă al Statelor Unite a fost de fapt un război ilegal de secesiune faţă de Marea Britanie. În 2008, sub sistemul legal modern, Kosovo s-a desprins de Serbia în ciuda opoziţiei guvernului de la Belgrad. Rusia invocă acest caz, SUA spun că cele două situaţii sunt diferite. Din nou, ambele dau dovadă de ipocrizie: America pentru ca a sprijinit Kosovo, dar se opune Crimeii. Şi Rusia, pentru că apără drepturile Crimeii în timp ce zdrobeşte mişcările de autodeterminare din Cecenia, Georgia ori Azerbaidjan, mai comentează “The Economist”.