Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Putin le explică ruşilor de ce Crimeea trebuie să fie teritoriu rusesc

putin.jpg

Vladimir Putin, aplaudat la scenă deschisă

Vladimir Putin a făcut deja cei mai importanţi paşi pentru anexare Peninsulei Crimeea. La această oră, liderul de la Kremlin vorbeşte în faţa Parlamentului despre importanţa anexării Crimeii şi e aplaudat la scena deschisă la fiecare câteva fraze. El a invocat din nou pentru cazul Crimeii precedentul Kosovo. „Situaţia din Kosovo este similară celei din Crimeea”, a explicat Putin, care a încercat totodată să convingă că Rusia „nu vrea ruperea Ucrainei”. Potrivit unor informaţii de ultimă oră, participarea Rusiei la reuniunile G8 ar fi fost suspendată. Între timp, tensiuni încep să apară şi în Transnistria, unde oficialii republicii autoproclamate au solicitat astăzi Moscovei ca regiunea să fie alipită Rusiei.

Discursul lui Vladimir Putin ar fi trebuit să lămurească ce statut îi este rezervat Peninsulei în cadrul Federaţiei Ruse. Nu s-a întâmplat. Putin s-a folosit în principal de un discures naţionalist şi îndelung ovaţionat în privinţa apartenenţei istorice a Peninsulei la Rusia. Apoi, le-a cerut Camerelor reunite să recunoască Peninsula drept teritoriu rusesc. A afirmat, potrivit CNN, că votul unde 96% dintre locuitori au cerut aderarea la Rusia este „extrem de convingător”. El a amintit, în context, şi ameninţarea reprezentată de înaintarea NATO până la graniţele sale.

 

Putin a respins criticile privind referendumul din Crimeea, citând declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident.

Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.

Putin a respins afirmaţia potrivit căreia Kosovo a fost un caz unic din cauza vărsării de sânge şi a conflictelor etnice din Iugoslavia, poziţie susţinută de Washington. CIJ nu spune nimic despre numărul victimelor în justificarea separării Kosovo de Serbia, a declarat Putin.

 

Prin urmare, liderul de la Kremlin a cerut sprijinul Parlamentului pentru două noi legi: a transforma “Republica Crimeea” şi oraşul Sevastopol în subiecţi (părţi) ai Federaţiei Ruse. El a cerut Parlamentului rus să aprobe aceste legi “bazate pe rezultatele referendumului din Crimeea”, după care a fost aplaudat îndelung la scenă deschisă.

 

Liderul de la Kremlin a aprobat un proiect de acord ce vizează aderarea Crimeii la Federația Rusă și „crearea de noi subiecți în componența Rusiei”. Decizia a fost publicată pe portalul web oficial. Vladimir Putin informează în acest sens Guvernul şi Parlamentul şi le explică faptul că din punctul lui de vedere e oportună semnarea unui tratat. Asta se întâmplă la o  zi după ce Vladimir Putin a semnat decretul privind recunoaşterea independenţei Crimeii. Reamintim că la referendumul de duminică, aproape 97% din cei care s-au prezentat la vot în Crimeea au ales alipirea la Rusia.

 

Provocări din Transnistria

 

Între timp, se tensionează şi situaţia din Transnistria, o altă regiune unde Rusia a tot agitat apele şi care, mai mult sau mai puţin, tot sub controlul Moscovei este, deşi teoretic face parte componentă din Republica Moldova.

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis o scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin. El cere pur şi simplu Moscovei să ia în calcul şi anexarea Transnistriei la Federaţia Rusă. Este ce relatează presa moldoveană şi BBC, care preia presa rusă.

Aşa-zisul Parlament transnistrean nu a luat deocamdată decizia oficial, iar Rusia ar face un pas greşit să accepte o asemenea cerere, consideră Nicolae Timofti, preşedintele moldovean. În conferinţa de preesă susţinută marţi, el a spus că miercuri va veni în  România să discute cu preşedintele Băsescu despre situaţia din regiune.

 

În ceea ce priveşte o nouă eventuală cerere de retragere a armamentului şi militarilor ruşi din Transnistria, liderul de la Chişinău consideră că nu ar folosi la nimic. Preşedintele moldovean a mai explicat şi că premierul Iurie Leancă s-a dus la Kiev pentru a discuta chestiuni importante pentru Moldova. Una ar fi asigurarea frontierei cu Ucraina. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, a avertizat săptămâna trecută în legătură cu „încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria”, pe fondul crizei din Ucraina.

 

Măsuri de descurajare

Europa şi Statele Unite au indicat că nu vor recunoaşte această alipire şi au anunţat, fiecare, câte un set de sancţiuni ce vizează oficiali ruşi şi ucraineni.

Miniştrii europeni de Externe au adoptat ieri sancţiuni, între care restricţii în eliberarea de vize şi blocarea averilor, împotriva a 21 de oficiali ucraineni şi ruşi, în timp ce Washingtonul a sancţionat 11 persoane, oficiali ruşi sau proruşi. Printre cei vizaţi de europeni se numără premierul separatist al Crimeii şi un amiral rus. Ulterior, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a avertizat că Franţa ar putea lua în calcul anularea vânzării de nave Mistral către Rusia, „dacă Vladimir Putin continuă să facă ceea ce face" în Ucraina, aşa cum a declarat Fabius pentru AFP. Acelaşi ministru, citat însă de Russia Today ar fi anunţat că Rusiei i-ar fi suspendată de acum participarea la întâlnirile G8 - grupul statelor celor mai industrializate. Cât timp va fi valabilă această suspendare, nu se ştie.

Unele state precum Marea Britanie au anunţat că vor trata Crimeea ca parte componentă a Ucrainei, afirmă şeful diplomaţiei de la Londra, William Hague.