Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Viena: dialogul pe marginea dosarului nuclear iranian reluat sub semnul crizei ucrainene

 Tensiunile dintre Occident şi Rusia, pe fondul crizei ucrainene, riscǎ sǎ afecteze şi negocierile legate de dosarul nuclear iranian. Dialogul a fost reluat la Viena, unele declaraţii de faţadǎ se doresc încurajatoare, dar experţii se aratǎ pesimişti în ce priveşte rezultatul.

 Discuţiile au loc în formula Iran, pe de o parte, şi grupul 5 + 1 pe de altǎ parte. Reamintesc cǎ acest grup 5 + 1 înseamnǎ cele cinci mari puteri membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU, plus Germania.

 Pînǎ acum grupul 5 plus 1, altfel spus Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania s-a arǎtat destul de unit în abordarea negocierilor cu Iranul. Iar disensiunile dintre Occidentali şi ruşi legate de Siria nu au afectat dialogul privin programul nuclear iranian.

Criza din Ucraina riscǎ însǎ sǎ modifice atmosfera din interiorul acestui Grup 5 + 1, deşi un purtǎtor de cuvînt european declara marţi 18 martie cǎ discuţiile continuǎ ca de obicei, pe un fond de unitate, şi avanseazǎ în direcţia cea bunǎ.

Miza actualei runde de discuţii este transformarea unui acord cu Iranul semnat pe 20 iulie într-unul definitiv. Ceea ce ar însemna ridicarea tuturor sancţiunilor decretat împotriva Iranului în schimbul unor garanţii clare cǎ Teheranul nu îşi va utiliza tehnologia nuclearǎ pen,tru a fabrica bomba atomicǎ.

În acest moment între Rusia şi Occident se deruleazǎ cel mai tensionat episod de la sfîrşitul rǎzboiului rece. Va rǎmîne Rusia solidarǎ, în aceste condiţii, cu eforturile occidentale de a obliga Teheranul sǎ renunţe la arma atomicǎ? Greu de spus. Cu atît mai mult cu cît Moscova şi Teheranul negociazǎ din luna februarie un vast acord comercial, în virtutea cǎruia Rusia ar urma sǎ construiascǎ noi centrale nucleare civile în Iran în schimbul unor furnituri de petrol.

Sigur, pe de o parte acest acord le dǎ ruşilor capacitatea de a exercita presiuni asupra Iranului, dar rǎmîne de vǎzut dacǎ Moscova va fi dispusǎ sǎ o facǎ în sensul dorit de occidentali. Mai rǎmîne şi percepţia cǎ din actuala înfruntare Rusia – Occident, acesta din urmǎ este lipsit de fermitate, de unde o posibilǎ tentaţie a Teheranului de a-şi spune cǎ arma nuclearǎ este indispensabilǎ în contextul ambiţiilor sale regional şi al rolulului pe care înţelege sǎ-l joace pe plan internaţional.

 Faptul cǎ Ucraina a renunţat, dupǎ destrǎmarea Uniunii Sovietice, apare acum ca un exemplu prost în faţa unor ţǎri. Teheranul poate ajunge cu uşurinţǎ la concluzia: ia te uitǎ, dacǎ Ucraina ar fi rǎmas o putere nuclearǎ, nimeni nu ar fi îndrǎznit sǎ-i rǎpeascǎ Crimeea.