Rusia preia puterea în Crimeea

Rusia a început să preia puterea concret în teritoriu. Miliţiile proruse însoţite de forţele ruseşti au ocupat sediul marinei ucrainene din Sevastopol. Au fost circa 200 de oameni. Nu s-a tras niciun foc de armă, aşa cum au explicat chiar oficiali ai marinei ucrainene. Iniţial, ofiţerii ucraineni se baricadaseră într-o aripă a marinei de la Sevastopol, la această oră însă au părăsit baza. Potrivit unor informaţii citate de BBC, liderul marinei ucrainene, Serghei Haiduk, s-ar afla în custodia forţelor ruse.

În vestul Peninsulei, la Novoozerne, forţele proruse au spart, cu ajutorul unui tractor, poarta Bazei Sud a Marinei ucrainene şi au preluat controlul asupra intrării. Ulterior, după ce s-au întâlnit cu militari ucraineni înarmaţi, s-au oprit. Ministrul ucrainean al Apărării, ce conducea delegaţia trimisă de Kiev pentru negociere (din care face parte şi vicepremierul ucrainean Vitali Yarema), nu a fost lăsat să intre în Crimeea.

La Simferopol, au început să fie înălţate steagurile Rusiei pe clădirile oficiale. Ieri însă a avut loc un atac armat la Simferopol: au murit doi oameni, un militar ucrainean şi un membru al "forţelor de autoapărare" proruse. Asemenea incidente se pot repeta oricând.

Condamnări la unison

De acum, Europa şi America mai pot doar impune sancţiuni lăsând totodată loc de dialog. Preşedintele american , Barack Obama, a invitat liderii G7 şi ai UE să se reunească, săptămâna viitoare, la Haga pentru a examina "deciziile pe care G7 le-ar putea lua pentru a răspunde evoluţiei situaţiei şi pentru a susţine Ucraina". În ceea ce o priveşte, Uniunea Europeană nu va recunoaşte anexarea Crimeii, a anunţat şeful Comisiei Europene.

Pe teritoriul sancţiunilor, America a avertizat deja că poate extinde oricând sancţiunile deja adoptate, ce ţintesc oficiali ruşi şi ucraineni. Iar liderul britanic, David Cameron, a indicat că va folosi summitul european de mâine pentru a-i convinge pe restul europenilor să extindă sancţiunile. În cele din urmă, Vestul nu prea mai are ce face în privinţa anexării Crimeii, dar are ce face pentru a descuraja Rusia să repete scenariul.

Sfidarea Moscovei

Oficialii de la Moscova au sfidat practic sancţiunile adoptate până acum. Prima dată a făcut-o Puţin în discursul rostit ieri în faţa Parlamentului. Apoi, au făcut-o chiar deputaţii ruşi, care au adoptat, în unanimitate, un document simbolic, prin care cer Vestului să aplice sancţiuni tuturor deputaţilor ruşi, nu doar unora dintre ei, relatează Russia Today.

România se alătură corului condamnărilor

Preşedintele Traian Băsescu a avut declaraţii destul de dure: a explicat că Vladimir Putin vrea să refacă URSS. A venit apoi poziţia diplomaţiei române, care apreciază că anexarea Crimeii poate destabiliza regiunea. MAE îşi exprimă, diplomatic, dezacordul şi califică gestul drept ilegitim şi, drept urmare, România nu va recunoaşte actul anexării, din punctul românesc de vedere Crimeea rămânând teritoriu ucrainean. România urmează practic poziţia marilor organisme internaţionale precum NATO şi OSCE. Iar dintr-o altă afirmaţie a MAE, care insistă că orice tentaţie de replicare în alte zone din Vecinătatea Estică a situaţiei create în Crimeea este „lipsită de tremei şi inacceptabilă” ne putem da seama că preşedintele moldovean şi cel român încearcă şi să găsească soluţii pentru a face faţă unor provocări în regiunea transnistreană. Una din aceste soluţii este convingera celorlalte state UE să semneze cât mai rapid acordul de asociere cu Republica Moldova.