Criza din Crimeea și eşecul serviciilor secrete americane

Există o opinie împărtășită de mai toți oficialii din contraterorismul american: anume că Edward Snowden, celebra “cârtiţă” ce a făcut dezvăluirile privind activitatea de spionaj a NSA, este sub influenţa serviciilor secrete ruseşti.  Afirmaţia nu e făcută de vreun tabloid, ci de “New York Times”, care îl citează pe Mike Rogers, republicanul care conduce Comitetul pentru Informaţii din Camera inferioară a Congresului. E adevărat însă, oficialul nu a venit cu nicio dovadă în sprijinul afirmaţiei sale. Ce e acum important, crede el, este să se descopere când anume a început această colaborare: când Snowden a ajuns în fuga sa la Moscova (adică anul trecut, în iuie) sau înainte de asta, cât încă se afla în Hong Kong. La NBC, congresmenul declarase că plecarea lui Snowden cu materialele NSA îi depăşea posibilităţile tehnice. Deocamdată, anchetatorii nu au reuşit să descopere vreo probă că Snowden ar fi avut legături cu puteri străine cât timp lucra pentur NSA.

Rămâne ipoteza că ar fi lucrat după. Mai ales că presa occidentală pare că s-a pus de acord că Rusia a reuşit cumva să scape de tehnicile de supraveghere americane în timpul atacurilor din Ucraina. Rămâne de văzut dacă cel care a ajutat Rusia să atace în Ucraina fără ştiinţa americanilor a fost într-adevăr Snowden.

A existat un avertisment

Sateliţii militari americani au observat trupele ruseşti cum se masau la distanţă teribil de apropiată de Ucraina, luna trecută. Şi totuşi, analişttii serviciilor au fost surprinşi de atac deoarece nu au reuşit să intercepteze comunicaţii în care lideri ruşi, comandanţi militari sau soldaţi să discute despre planurile de invazie. “Deşi a existat un avertisment , nu am avut informaţii să spunem exact ce urma să se întâmple”, a explicat un înalt oficial american, citat de “Wall Street Journal”.  

Iar americanii sunt în continuare în ceaţă în ceea ce priveşte următoarele mişcări ale Kremlinului, chiar dacă agenţiile americane şi-au extins eforturile de interceptare acum pentru a acoperi toată Rusia, Ucraina și statele baltice. Spionii-şefi ai Americii sunt îngrijoraţi că Rusia ar putea să-şi ascundă în continuare mişcările, relatează “Wall Street Journal”. Administraţia Obama e foarte nervoasă. E teritoriu nemarcat, explică o sursă apropiată de dosar.

Concret, în urmă cu ceva timp, agenţiile de informaţii au explicat Casei Albe că Putin ar putea face o încercare să preia Crimeea. Efortul diplomtic american nu a avut succes, iar când a venit momentul loviturii, atenţa Statelor Unite era concentrată pe trupele aflate pe sol rusesc. În schimb, forţele erau deja în interiorul Peninsulei Crimeea.

Invocând diferenţe majore de apreciere ale agenţiilor de informaţii, acelaşi Mike Rogers a lansat acum o anchetă pentru a stabili dacă într-adevăr acestea au judecat greşit intenţiile lui Vladimir Putin. Însă unii oficiali din cadrul serviciilor militare şi de informaţii susţin şi pentru “Wall Street Journal” că cei care au planificat războiul în Rusia au folosit informaţii despre tehnicile de supraveghere americane pentru a-şi schimba metodele de comunicare.

Coincidență sau nu, astăzi presa americană a anunțat că administraţia Obama pregăteşte un plan legislativ pentru a pune capăt colectării masive şi controversate de date telefonice de către Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA). "Înregistrările vor rămâne la firmele de telefonie, cărora nu li se va cere să păstreze datele mai mult timp decât durata normală. Iar NSA va avea acces la înregistrări specifice numai cu permisiunea unui judecător care utilizează un nou tip de hotărâre judecătorească", scrie “New York Times”.

O nouă lovitură FSB?

Într-un alt episod calificat drept o victorie a serviciilor secrete ruseşti sau FSB, imaginea fostului premier Iulia Timoşenko a fost destul de serios afectată după ce pe Internet a fost difuzată a unei conversaţii de două minute cu deputatul Nestor Şufrici din cadrul Partidului Regiunilor al fostului preşedinte Viktor Ianukovici.

Timoşenko, apropiată şi de preşedintele şi de premierul interimar, spune că e gata  “să ia o mitralieră şi să-i tragă un glonţ în cap acestui nemernic", referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. E o manipulare a convorbirii, a replicat Iulia Timoşenko pe Twitter, referindu-se la pasajul din final, când propune folosirea armei nucleare împotriva celor opt milioane de ruşi din Ucraina. Fostul premier nu neagă existenţa convorbirii, dar acuză ea însăşi FSB că ar fi răspândit şi manipulat sunetul.