Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O noua reforma Schengen?

In urma  atentatelor de la Paris, Spatiul Schengen ar trebui mai bine securizat. Spania si Belgia doresc schimbari profunde, implicând o reforma a Tratatului Schengen. Jocul este periculos, mai ales daca eurodeputatii sint exclusi din nou din decizie. Ministrii de interne UE se reunesc din nou la Bruxelles in câteva zile.

Orice schimbare drastica de legislatie in UE implica multa târguiala si ia timp. Reuniti la Paris, o parte din ministrii de interne UE au decis ca pentru moment sa fie folosit la justa sa valoare controlul frontierelor externe.

Acesta este deja prevazut in reforma codului frontierelor Schengen din 2012 si este prevazut in doua cazuri: pentru  evenimente perturbatoare previzibile si pentru urgente. Se poate considera ca atentatele de la Paris constituie un caz de urgenta.

Tot in 2012 a fost adaugat si un al treilea caz, dar de data aceasta pentru reintroducerea temporara a controalelor la frontierele interne si asta doar in caz de flux migratoriu masiv si incontrolabil la una din frontierele externe. Acesta era clar un gest facut pentru Franta care se temea de navala refugiatilor libieni care nu conteneau sa ajunga in Italia. 

Prin urmare, problema de fata nu se califica pentru astfel de controale.

De aceea, Spania si Belgia cer o modificare a Tratatului Schengen astfel incât controlul la frontierele interne sa fie introdus si in caz de amenintare terorista.

Modificarea Tratatului Schengen

A modifica Tratatul presupune o noua propunere a Comisiei Europene de ameliorare a legislatiei Schengen. Aceasta trebuie mai apoi, cel putin teoretic, validata prin vot prin majoritate de Parlamentul European si prin unanimitate de statele membre.

Teoretic. Practic, însa, in iunie 2012 statele membre au schimbat baza juridica de decizie si au exclus astfel Parlamentul din joc. Ele au pretextat atunci ca aceea era adevarata baza juridica a codului frontierelor, cea care nu implica o codecizie. Ne putem astepta ca jocul sa se repete având in vedere pozitia adversa cunoscuta a eurodeputatilor privind transformarea UE intr-o "fortareata".

In fine, intregul proces poate dura mai bine de un an.

Si România?

Extiderea Schengen cu România si Bulgaria nu mai este demult pe agenda UE. La ultima discutie serioasa despre acest dosar , prin 2012, se ridica intrebarea daca cele doua, corupte si neserioase cum sint ele considerate de mai multe state, pot asigura paza frontierelor externe.

Pe atunci, mari dubii existau privind mai ales Bulgaria, vazuta drept incapabila sa opreasca fluxul de refugiati sirieni in cazul in care acestia s-ar fi napustit la frontiera greco-bulgara. Deja ca Grecia era aratata cu degetul in acea vreme...

Apoi, dosarul a fost pur si simplu îngropat si ne putem astepta ca in climatul de tensiune care domneste acum în spatiul Schengen, nimeni sa nu doreasca sa-l dezgroape. (asculta mai jos varianta audio)