Situaţia rămâne încordată în estul Ucrainei

Arseni Iaţeniuk a discutat cu reprezentanţii primăriei şi autorităţilor locale din Donețk, dar şi cu reprezentanţi ai oamenilor de afaceri din zonă. Între aceștia a fost și Rinat Ahmetov, oligarh şi cel mai bogat ucrainian, care a fost multă vreme unul dintre principalii susţinători ai puterii proruse.

În schimb, nu a fost prezent la întâlnire niciun reprezentant al separatiştilor, care ocupă de duminică sediul administraţiei regionale cerând organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia. E de amintit că în ultimele zile, Rinat Ahmetov a îndeplinit rolul de intermediar pentru contactele între autorităţi şi activiştii separatişti.

În întâlnirea, care a fost deschisă presei, Iaţeniuk a promis să ”echilibreze raportul de putere între centru şi regiuni” şi să nu se atingă de legile care acordă un statut oficial altor limbi în afară de cea ucraineană, în special rusa.

”Nimeni, sub niciun pretext, nu va restrânge folosirea unei limbi folosite în mod curent”, a promis Iaţeniuk.

Declarația premierului se vrea o asigurare pentru numeroșii vorbitori de limbă rusă din Ucraina, ținând cont de faptul că una dintre primele decizii ale Parlamentului din Kiev, după înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, a fost abrogarea unei legi din 2012 privind limbile minorităţilor.

Preşedintele interimar a refuzat să promulge această decizie, dar votul a aprins spiritele, mai ales în regiunile rusofone din estul şi sudul ţării.

Separatiştii din estul Ucrainei, susţinuţi de Moscova, cer o ”federalizare” a Constituţiei ucrainene. Cererea a fost refuzată de puterea de la Kiev, care vede în aceasta o poartă deschisă pentru o scindare ulterioară a ţării.

Misiune dificilă a premierului Iațeniuk

Discuțiile au venit pe fondul unor noi acuzații grave aduse de Kiev Moscovei. Forţele militare ruse au amplasat mine antipersonal în Crimeea şi în împrejurimile peninsulei, susțin autoritățile de la Kiev.

Ucraina ”este foarte îngrijorată de folosirea minelor antipersonal de către forţele militare ruse în diferite părţi ale teritoriului ucrainean”, au spus reprezentanții ucrainieni, prezenți la o reuniune la Geneva asupra respectării Tratatului de la Ottawa privind interzicerea acestui tip de mine.

Delegaţia de la Kiev a acuzat forţele ruse că au creat câmpuri de mine la punctele de intrare între partea continentală a Ucrainei şi Peninsula Crimeea. Potrivit delegaţiei ucrainene, minele au fost instalate de forţele ruse în Crimeea şi regiunea Herson, limitrofă peninsulei. ”Câmpurile de mine sunt înconjurate de sârmă ghimpată”, a precizat delegaţia ucraineană, care a anunțat că vrea ”să distrugă minele antipersonal în zonele minate care se află sub jurisdicţia Kiev-ului”.

În context, parlamentul din Crimeea, regiune alipită Rusiei luna trecută, a aprobat vineri adoptarea unei noi Constituţii pentru această nouă republică rusă.

Textul Constituţiei a fost votat de 88 dintre cei 100 de parlamentari locali.

Reacțiile internaționale rămân la fel de aspre

Statele Unite ale Americii amenință Moscova cu noi sancțiuni, după cum spune chiar președintele Barack Obama.

Liderul de la Casa Albă a ”subliniat necesitatea ca Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări partenere să se pregătească să răspundă la escaladarea rusă” în Ucraina prin ”noi sancțiuni”, conform unui comunicat publicat în finalul unei convorbiri telefonice purtate cu cancelarul german Angela Merkel.

Președintele american a evocat ”situația îngrijorătoare din estul Ucrainei, unde separatiști proruși, aparent cu sprijinul Moscovei, continuă să desfășoare o campanie orchestrată de sabotaj și de provocări pentru a submina și destabiliza Ucraina”.

Barack Obama și Angela Merkel au cerut din nou Rusiei ”să-și retragă militarii din regiunea de frontieră” cu Ucraina, evocând în același timp preconizatele discuții cvadripartite între SUA, Rusia, Ucraina și Uniunea Europeană, care ar urma să aibă loc săptămâna viitoare la Viena sau Geneva.

De asemenea, în timpul unei întâlniri, la Washington cu omologul său rus Anton Siluanov, secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew, a spus că ”SUA sunt gata să impună sancțiuni noi și importante împotriva Rusiei în cazul escaladării situației”, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei.

Între timp a apărut o nouă reacție dinspre Moscova. Stabilitatea Europei este ameninţată de intensificarea sentimentelor antiruse în legătură cu criza din Ucraina, a avertizat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

”În prezent, incitarea la sentimente antiruse pe fondul intensificării rasismului şi xenofobiei în numeroase ţări din Uniunea Europeană, a creşterii numărului de grupări ultranaţionaliste şi a complezenţei faţă de neonazism, fie că este în Ucraina sau în altă parte, ameninţă în mod evident stabilitatea europeană”, a declarat el, citat de agenţia RIA Novosti.

Implicații economice cu efecte negative

Situaţia din Ucraina, care a declanşat cea mai gravă criză între Est şi Vest de la sfârşitul Războiului Rece, are nedorite efecte în plan financiar și aduce instabilitate în piața energiei. Criza din Ucraina, pe care Moscova a amenințat-o deja cu suspendarea livrărilor de gaze, se află în centrul discuțiilor marilor bancheri ai planetei reuniți într-o adunare generală a FMI și Băncii Mondiale la Washington.

Situația devine o urgență după ce președintele Rusiei Vladimir Putin a cerut țărilor europene să asigure plata datoriilor de miliarde ale Ucrainei, avertizând că altfel aprovizionarea lor cu gaze ar putea fi amenințată.

Așa că miniştrii de finanţe din statele G7, puternic industrializate, au evocat joi ”situaţia din Ucraina” şi ”nevoile de finanţare” ale ţării.

La finalul unei reuniuni ”informale şi scurte”, miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale din statele membre G7 - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite - au anunţat că au trecut în revistă ”evoluţiile importante şi recente ale economiei mondiale”, inclusiv în Ucraina.

Până se vor găsi soluții de finanțare adecvate, Ungaria anunță că este gata să livreze gaze naturale Ucrainei. Condițiile tehnice de pornire a fluxului necesar în conducte sunt îndeplinite, a anunțat ministrul ungar de externe Janos Martonyi, după o întâlnire cu ministrul adjunct de externe ucrainean.

Ungaria primește cea mai mare parte din aprovizionarea cu gaz din Rusia, prin intermediul unei conducte din Ucraina.