Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


12 ore de negocieri la Minsk. Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande pregătesc o declaratie comună - surse

merkel_hollande_pu_3191076b.jpg

Merkel și Holllande au discutat întâi cu Putin planul de pace

Negocierile maraton dintre presedintii Rusiei, Ucrainei, Frantei şi cancelarul german începute aseară la Minsk par să se fi încheiat. Cei 4 lideri au discutat deja mai mult de opt ore noaptea trecută pentru a încerca să ajungă la un plan de pace pentru Ucraina, zguduită de noi violenţe sângeroase.

UPDATE:

Surse diplomatice de la Minsk afirmă, citate de agenţia Itar Tass, că reuniunea internaţională de pace se va încheia cu un acord, mai precis cu o declaraţie comună. Textul, afirmă agenţia rusă, va cuprinde 12 sau 13 puncte asupra cărora s-a găsit un compromis în lunga noapte de negocieri din capitala Belarusului. Itar Tass nu a numit sursele diplomatice. Punctele din declaraţia comună ar trebui să reprezinte o soluţie de rezolvare a crizei ucrainene. La Palatul Independenţei din Minsk se aranjează, în acest moment, o sală în care Angela Merkel, Francois Hollande, Petro Poroshenko şi Vladimir Putin ar urma să semneze declaraţia comună. Jurnaliştii de la faţă locului au fost chemaţi în vederea participării la ceremonie. Negocierile care au durat peste 12 ore au fost umbrite de luptele din estul Ucrainei care continuau şi în această dimineaţă.

“Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va merge miercuri, într-o vizită, la Minsk, unde va participa la negocierile în așa-numitul format Normandia” – este ce se arată în comunicatul Krelmlinului.

Presa rusă anunța un acord în cadrul grupului de contact privind un armistițiu în estul Ucrainei, chiar dacă el a fost infirmat de rebeli. Reprezentanții Rusiei, ai Ucrainei, ai rebelilor proruși și ai OSCE ar fi ajuns marți, la Minsk, la un acord de armistițiu pentru estul Ucrainei care include un mecanism de monitorizare și un plan de retragere a armelor grele. Informația fusese publicată de agenția de presă rusă Itar Tass.  

Însă un trimis al rebelilor -  Denis Pușilin - a infirmat știrea la scurt timp după și a explicat că e prea devreme pentru a se vorbi despre un acord, relatează Reuters.

Președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel se vor deplasa miercuri la Minsk “pentru a încerca totul până la capăt”, într-o nouă încercare de a găsi o soluție la criza ucraineană, au anunțat cele două servicii de presă.

Cei doi lideri europeni au făcut “o evaluare rapidă a situației” în cadrul unei convorbiri telefonice, în urma căreia au decis  să se deplaseze miercuri în capitala belarusă, unde ar urma să li se alăture în cursul după-amiezii președinții Ucrainei, Petro Poroșenko, și Rusiei, Vladimir Putin.

Discuțiile sunt “dificile” , au precizat surse de la Elysee și e posibil ca negocierile să se prelungească târziu în noapte și să nu existe în fapt niciun acord ori să fie unul atât de dezavantajos pentru Ucraina încât să nu fi meritat deplasarea. “Există încă o mulțime de probleme care mai rămân de rezolvat', a explicat ministrul de externe francez”, a explicat șeful diplomației franceze, Laurent Fabius. În teren, confruntările au continuat inclusiv în cursul nopții de marți spre miercuri.

Principalele puncte în dispută

Fără ultimatumuri și fără arme trimise Kievului, ceruse președintele Vladimir Putin înainte de reuniune, pe lângă celelalte condiții impuse, pe care nu le-a numit. Iar orice decizie a fost amânată, inclusiv cea a europenilor provind noile sancțiuni economice la adresa Rusiei, până după summit, tocmai pentru a da o șansă diplomației. La fel, și cea a americanilor privind eventuala livrare de arme către Kiev .

Chestiunile rămase în suspensie ar putea fi “statutul teritoriilor” ocupate de separatiștii proruși, “controlul frontierelor” și “retragerea armamentului greu”, potrivit presei franceze.

Planul franco-german prevede o autonomie mai largă pentru regiunile din est ale Ucrainei. Moscova îi spune “federalizare”, idee denunțată de Ucraina, care vede în asta o tentativă a Kremlinului de a-și asigura un drept de veto asupra deciziilor Kievului.

Proiectul franco-german ar include, potrivit presei internaționale, instituirea unei zone demilitarizate de 50-70 de kilometri în jurul actualei linii de front, dincolo de care să fie retras armamentul greu. Iar frontiera ar trebui controlată de OSCE pe segmentul deținut de separatiști, insistă Kievul. Rusia a refuzat tot timpul această măsură, susțin oficialii ucraineni.

Planul, care în esență reia acordurile de la Minskk din septembrie (dar nu e cunoscut încă pe de-a-ntregul) e greu de presupus că ar putea fi aprobat și aplicat acum. Cert este că față de luna septembrie, rebelii au cucerit încă 500 de kilometri pătrați.

858