Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Consiliul European: ce teme sunt pe agendă şi ce şanse de acord există

Liderii statelor membre au ajuns la Bruxelles, unde începe Consiliul European, cu două puncte extrem de importante pe agendă: securitatea energetică şi măsuri contra evaziunii fiscale. Pe de altă parte, presa germană relatează că statele membre ar fi ajuns deja la un acord să nu reducă numărul de comisari europeni.

Primul punct al summitului se referă la securitatea energetică a Europei. Liderii europeni ar trebui să ajungă la un acord prin care să asigure prețuri acceptabile pentru consumatori, să reducă taxele pentru importul de energie și…la fel de dificil, să asigure o producție internă permanentă. Pentru că dacă lucrurile nu se vor schimba, peste 20 de ani Europa ar urma să fie dependentă în proporție de 80% de importuri, aşa cum a avertizat înainte de summit preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy.

 

Ce vrea România?

 

România va fi reprezentată la acest Consiliu de Victor Ponta, care a explicat ieri că a primit mandatul de negociere de la preşedintele Traian Băsescu. Din ceea ce a declarat premierul, România vrea energie verde, din surse regenerabile, dar cu o condiție: să mențină prețurile pentru populație și industrie în limite acceptabile. Aici vine o a două chestiune: protejarea consumatorului vulnerabil. Pentru că o parte importantă din populația României, spune premierul, are venituri reduse, așa că are nevoie de politici de protecție în fața creșterii prețurilor la energie. Un alt punct de pe agendă, dacă va fi atins în Consiliu, se referă la gazele de șist. Tot Victor Ponta a precizat că România va merge alături de Polonia şi Marea Britanie și va insista pentru “exploatarea în viitor a altor surse de gaze și petrol care să ne asigure independența energetică pe termen mediu și lung”. Adică gazele de sist, o sursă destul de controversată de energie şi interzisă de alte state europene.

România şi-ar dori să pledeze şi pentru proiectul gazoductului Nabucco şi pentru a obţine bani europeni pentru interconectarea energetică submarină cu Turcia.

 

Evaziunea fiscală

 

Cel mai discutat punct de pe agenda Consiliului se referă la combaterea evaziunii fiscale. Şi după dezbaterea aprinsă de marţi din Parlamentul European, se poate bănui şi cum vor decurge  discuţiile de azi. Liderii europeni încearcă să diminueze pe cât posibil secretul bancar. În contextul în care Austria şi Luxemburg, chiar dacă şi-au “înmuiat” opoziţia, rămân totuşi reticente, e puţin probabil să avem un acord clar astăzi în acest sens. Se va pune aşadar problema schimbului automat de informaţii între state privind dobânzile pe economii plătite persoanelor care nu locuiesc în statul unde a fost deschis contul bancar. Apoi, marile state membre ar urma să propună ca Uniunea să adopte o legislaţie similară celei americane. Un eventual acord ar obliga statele membre să permită accesul la informaţii privind toate conturile bancare, tranzacţiile şi veniturile companiilor europene. De asemenea, ar ajuta statele membre să colecteze sume care până acum scăpau de “radarul” autorităţilor, cum notează “Wall Street Journal”. Comisia estimează că evaziunea fiscală şi frauda costă anual statele membre circa un trilion de euro. Cel mai probabil însă, miercuri doar se va stabili data-limită pentru un asemenea acord, aşa cum declară oficiali citaţi de WSJ.

Pentru acest important de pe agenda Consiliului, respectiv evaziunea fiscală, Victor Ponta nu a menționat pentru ce va pleda România.

În fine, tot astăzi, din ceea ce scrie presa germană, ar urma să se anunţe că numărul comisarilor europeni, respectiv principiul “un stat, un comisar” nu va fi micşorat nici după 2014, aşa cum prevede Tratatul de la Lisabona.