Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum va sprijini România preşedinţia italiană a UE?

mogherini.jpg

Ministrul italian de Externe, Federica Mogherini şi omologul său romîn, Titus Corlăţean

Italia va prelua preşedinţia Uniunii Europene de la 1 iulie, într-un moment extrem de dificil pentru Europa. Blocul comunitar va fi nevoit să-şi regândească politicile, după ce o treime din europeni au votat partide antisistem, eurosceptice. Acesta este contextul în care a venit la Bucureşti ministrul italian de Externe, Federica Mogherini. Cei doi miniştri de externe au mers pe linia declaraţiilor din ultimele zile făcute de lideri europeni precum cel german şi francez, care insistau că ascensiunea extremismului nu poate fi combătută decât prin crearea de locuri de muncă. Șefa diplomației italiene este mai puțin îngrijorată decât omologul său român de creșterea numărului de eurosceptici din Parlamentul European.

Șefa diplomației de la Roma - Federica Mogherini -  a venit în România la invitaţia ministrului român de Externe. Există un parteneriat strategic consolidat care există între cele două ţări şi există 135 de ani de relaţii bilaterale cu Italia în acest an. Probleme au tot existat în ultimii ani între cele două state. Peste o lună însă, România și Itala vor fi nevoite să se înțeleagă și la alt nivel, deoarece Roma preia președinția rotativă a Uniunii Europene. Prima şi cea mai importantă temă unde cele două vor trebui să se înțeleagă pe plan european este crearea de locuri de muncă, spune ministrul român de Externe: "România va acorda un sprijin extrem de consistent din punct de vedere politic pentrru priorităţile preşedinţiei italiene, cu atât mai mult cu cât există teme care ne interesează în mod direct, aşa cum este creşterea economică, crearea de locuri de muncă în spaţiul Iuniunii Europene, în  special pentru tineri. Sunt şi alte teme de o sensibilitate mai particulară pentru Italia cum este cea a migraţiei ilegale. Le înţelegem şi suntem deschişi la cooperare".

 

Pentru a încerca să facă funcţională această comunicare, Ministerul de Externe va detaşa un diplomat român la Roma doar pentru perioada preşedinţiei italiene, urmând ca acesta să fie veriga de legătură cu echipa preşedinţiei italiene.

 

Eurodeputaţii extremişti - îngrijorător sau nu?

 

O zonă unde există niște diferențe sensibile de opinie este creșterea partidelor eurosceptice.

 

Ministrul de Externe italian spune că nu e îngrijorat de această evoluție. Partidele extremiste nu vor reuși să se unească și să pună probleme, crede Federica Mogherini: "Consider că trebuie să înțelegem complexitatea mișcărilor pe care eu le numesc antisistem şi care s-au afirmat consistent în toate țările europene la aceste alegeri, chiar și în Italia. Ce trebuie să vedem e că diferența față de Partidul Democrat a fost de 20 de procente şi mişcarea lui Beppe Grillo. Faptul că mișcarea lui Grillo are 20 de procente e un amănunt care în sine ar trebui neglijat. Există o diferență între feluritele mișcări naționale. Sunt unele care contestă necesitatea unei dimensiuni transnaționale, europene. Însă impactul concret pe care parlamentarii europeni ai acestor mișcări, că le denumim populiste sau extremiste sau antisistem, ar putea să îl aibă asupra lucrărilor de la Strasbourg sau Bruxelles nu ne preocupă foarte mult. Eu consider că vor petrece cea mai mare parte din timp pe discuții gen unde să se așeze, în ce parte s-o ia, dacă să lucreze împreună".

 

În schimb, ministrul român se declară îngrijorat de ce efect ar putea avea o coaliţie a acestora asupra politicilor europene. "În mod evident, suntem preocupaţi de ascensiunea partidelor cu o atitudine xenofobă, antieuropeană, uneori rasistă şi uneori antisemită şi aici va fi nevoie de o cooperare mai strânsă pentru consolidarea proiectului european. Subliniez, există câteva riscuri. Primul risc: acela al posibilei (noi sperăm că nu) coagulări într-un grup politic mai larg (a partidelor antisistem, n.r.) , într-o minoritate de blocaj în interiorul Parlamentului European, ceea ce potenţial ar genera probleme politice, dar şi probleme pentru procesul de legiferare, pentru adoptarea unor documente importante ca viziune pentru viitorul Uniunii Europene. În al doilea rând, există riscul să fie afectate, prin atitudinea acestor formaţiuni antieuropene, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor europeni."

"O nouă politică europeană"

 

Care sunt prioritățile președinției italiene a Europei în noul context? Iată ce spune șefa diplomației de la Roma. "În Italia, ne place să credem că odată cu putem folosi preşedinţia noastră europeană de şase luni ca să schimbăm Europa şi politicile europene.

Avem nevoie de mai multă integrare şi de mai multă eficienţă în luarea deciziilor la Bruxelles. Aceasta va fi prioritatea nescrisă a preşedinţiei italiene a Uniunii. Vom face din aceste şase luni nu doar o perioadă de tranziţie instituţională, ci începutul unei noi politici europene."

 

Revenind la prioritatea stabilită de Europa,  cel puțin la nivel declarativ, după europarlamentarele de duminică, respectiv crearea de locuri de muncă, ambii miniștrii sunt de părere că ea reprezintă într-adevăr o soluție pentru a combate apetitul cetățenilor europeni pentru partidele antisistem

Acest discurs există însă pe plan european de mai bine de un an cu rezultate cel mult modeste. Concret, nici cei doi șefi de diplomații nu au mers mai departe și nu au dat detalii. E nevoie să investim în creștere economică și locuri de muncă: e tot ce au spus miniștrii la acest capitol.

 

Dosar presedintie italiana UE