Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Oficialii europeni cer explicaţii Americii pentru spionarea comunicaţiilor

Afacerea Prism – sau dezvăluirile că serviciile de informaţii americane intră direct în serverele giganţilor internetului pentru a spiona milioane de americani şi cetăţeni străini – se extinde la scară mondială. Germania cere explicaţii, ministrul britanic de Externe a dat deja explicaţii în faţa Parlamentului de la Londra. Kremlinul, într-un gest de sfidare la adresa unui Occident care critică tot timpul nerespectarea drepturilor omului în Rusia, lasă de înţeles că ar fi gata să-l găzduiască pe tânărul care a făcut dezvăluirea. Despre soarta lui Edward Snowden, fost agent CIA, nu se mai ştie nimic după ce a părăsit hotelul din Hong-Kong. Între timp, administraţia Obama este criticată de toată presa internaţională.

Administraţia americană spionează toate formele de comunicaţii electronice din întreaga lume, reiese din documentele dezvăluite în urmă cu câteva zile. Sunt colectate de pe serverele Facebook, Google, Yahoo de la numere de telefon, emailuri, conversaţii pe Skype, căutări pe Google până la filmuleţe vizionate pe Youtube, transferuri bancare etc. Deşi directorul comunităţii de informaţii americane, James Clapper, a confirmat existenţa programului, preşedintele Barack Obama a explicat că Prism a fost autorizat de Congres şi că cetăţenii americani nu sunt spionaţi. Totuşi, dacă documentul este real (iar cotidianul “The Guardian” susţine că autenticitatea sa se verifică), atunci NSA (National Security Agency) cunoaşte informaţii despre orice persoană din lume care foloseşte aceste servicii, nu doar americani, ci şi milioane de germani, de pildă, aşa cum notează “Der Spiegel”. Sau orice alt cetăţean, de orice altă naţionalitate.

 

Cea mai dură poziţie, adoptată de Germania

 

Iată de ce cancelarul Angela Merkel a preecizat ieri că va discuta despre supravegherea NSA direct cu preşedintele Barack Obama, când acesta va veni la Berlin, săptămâna viitoare. Iar Ministerul german al Justiţiei a indicat că discuţiile cu autorităţile americane au demarat deja. Potrivit unui comentariu publicat de ministrul german al Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, “securitatea nu trebuie să fie un scop în sine”. De asemenea, ministrul german pentru Protecţia Consumatorilor a cerut deja “răspunsuri clare” din partea companiilor implicate. Verzii din Germania au cerut şi ei ca subiectul să fie discutat în următoarea sesiune parlamentară. În Marea Britanie, şeful diplomaţiei a fost chemat încă de ieri să dea explicaţii dacă cetăţenii britanici au fost sau nu spionaţi de serviciile britanice. William Hague susţine că nu au fost dar a refuzat să infirme dacă Londra a avut acces la programul Prism.

Viviane Reding, comisarul european pentru protecţia informaţiilor, cere şi ea detalii suplimentare, dacă accesul administraţiei americane la programul Prism se limitează la cazuri individuale sau este o supraveghere de masă.

 

Majoritatea americanilor, de acord

 

Şi totuşi, în ciuda controverselor pe care le stârneşte acest program, 56% dintre americani sunt de acord cu supravegherea comunicaţiilor telefonice şi doar 41% consideră această practică "inacceptabilă", potrivit unui sondaj realizat de cotidianul “The Washington Post” şi institutul Pew. “The Guardian”, cotidianul care a scris primul despre subiect, comentează astăzi că Occidentul și China au cam aceeași abordare în ceea ce privește spionajul de masă. Şi, ca o palmă suplimentară dată administraţiei Obama, Kremlinul a anunţat că Rusia ar putea acorda azil fostului agent CIA care a trimis documentele secrete. Pentru moment, nu se ştie unde ar putea fi Edward Snowden, după ce ieri a părăsit hotelul din Hong-Kong unde se adăpostise până acum. Un proces de extrădare a sa va fi extrem de complicat.