De unde vin banii jihadiştilor?

Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL) a reuşit să obţină controlul asupra unor puncte strategice şi să blocheze accesul guvernului de la Bagdad spre vestul ţării. Practic, organizaţia are acum o linie directă de aprovizionare cu Siria. Potrivit unor informaţii, acum controlează şi rafinăria de la Baiji.

Chiar şi înainte de ofensiva de succes din ultimele săptămâni, Statul Islamic din Irak şi Levant era o organizaţie care se bucura de o finanţare consistentă. Circa opt milioane de dolari a obţinut în 2013 numai din şantajarea şi taxarea afaceriştilor locali. Iar acum, militanţii iau şi o parte din ajutoarele financiare care vin pentru organizaţiile umanitare ce lucrează în teritoriile controlate de SIIL.

Organizaţia reuşeşte să se autofinanţeze prin  tehnici mai apropiate de mafie decât de grupările jihadiste. Conform CNN, grupul excelează în “activităţi precum răpiri, furturi şi trafic de droguri. Pentru banii obţinuţi în acest fel există şi scheme complexe de spălare a banilor. În ultima săptămână, pe măsură ce SIIL a avansat pe teritoriul irakian, cetăţeni turci şi indieni au fost răpiţi.

Mai rău, după cum relatează New York Times, organizaţia vinde de pildă electricitatea obţinută de la centralele din nordul Siriei înapoi regimului Bashar al-Assad. Iată un motiv probabil pentru care au încercat să cucerească în ultimele zile şi facilităţi irakiene precum rafinăria Baiji. Exact acelaşi lucru se întâmplă şi cu petrolul produs în Siria şi Irak.

Mai există donaţiile. Şi ani la rând SIIL a fost finanţat de oameni de afaceri bogaţi din Kuweit, Qatar, Arabia Saudită. Mai nou, există manifestaţii de susţinere a jihadiştilor şi în Iordania. 

Oficialii din aceste state neagă că ar fi avut cunoştinţă de asemenea finanţări. Experţii consideră însă că erau perfect conştienţi, dar au ales să se uite în altă parte.

Opere de artă de miliarde de dolari

Mai sunt, în fine, câştigurile din oraşele capturate. De la banca din Mosul, jihadiştii au luat acum câteva zile circa 430 de milioane de dolari.

La acest capitol intră şi furtul şi traficul ilegal de obiecte de artă din zonele cucerite. Piaţa neagră e plină de produse de artă din Siria şi Irak în valoare de 7 miliarde de dolari. Avertismentul a fost formulat la NBC de arheologi şi membri ai organizaţiilor non-guvernamentale. Potrivit anchetatorilor de la Naţiunile Unite, operele de artă sunt monedă-forte pe piaţa neagră, alături de droguri, arme şi fiinţe umane. Multe asemenea obiecte de o valoare inestimabilă . Coliere antice ori tăbliţe de piatră ajung pe piaţa neagră prin intermediari. Multe sfârşesc în casele colecţionarilor americani. Iar banii ajung să alimenteze terorismul. UNESCO a raportat că şi în Egipt au existat atacuri teroriste în ultimii ani, care vizau obiecte de patrimoniu cultural. Oficialii UNESCO au îndemnat de altfel Irakul să găsească soluţii pentru a-şi păzi antichităţile de jihadişti. În mod normal, legile internaţionale interzic exporturile, importurile şi transferul de proprietate asupra bunurilor culturale dobândite ilegal.