Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sfârşitul diplomaţiei în Egipt

morsi.jpg

Susţinătorii preşedintelui islamist înlăturat, Mohamed Morsi

Noi tensiuni sunt aşteptate astăzi în Egipt, odată cu încheierea postului de Ramadan. După mai mult de o lună de când armata l-a înlăturat de la putere pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, ieri, au eşuat şi eforturile internaţionale de mediere. Noul guvern egiptean, sprijinit de armată, a cerut dispersarea manifestanţilor islamişti. S-a lovit de un refuz absolut, aşa că în această seară, poliţia ar putea interveni în forţă.

Evenimentele se precipită din nou în Egipt. Ieri seară, guvernul egiptean a cerut încetarea rapidă a protestelor islamiste şi plecarea susţinătorilor lui Morsi din cele două pieţe pe care le ocupă la Cairo. Dacă nu vor pleca de bunăvoie, vor fi scoşi cu forţa. S-ar putea întâmpla chiar în această seară, când întreaga lume musulmană va sărbători sfârşitul postului de Ramadan.

Ameninţarea autorităţilor de la Cairo a venit la câteva ore după anunţul că tentativele internaţionale de mediere între putere şi opoziţia islamistă au eşuat. Mediatorii implicaţi au fost oficialii europeni şi americani, dar şi Qatarul şi Emiratele Arabe Unite.

 

Mai mult, guvernul lui Hazem Beblawi acuză chiar Frăţia Musulmană pentru eşecul negocierilor. Oricum, anunţul pune capăt speranţelor pentru o ieşire paşnică din criza socială şi politică şi readuce temerile de noi violenţe. 

 

Principala responsabilitate – a guvernului

 

Potrivit premierului Beblawi, guvernul nu va reveni asupra deciziei de a dispersa simpatizanţii pro-Morsi. Poliţia are ordine clare şi undă verde din partea guvernului încă de săptămâna trecută. Nu a intervenit până acum din respect pentru „luna sfântă a Ramadanului”, mai spune premierul egiptean. În cele două locuri ocupate de peste o lună de cei care sprijină Frăţia Musulmană, respectiv în Rabaa al-Adawiya şi Nahda, se aflăn inclusiv femei şi copii.

 

Iată de ce, înainte de a „depune armele” , mediatorii europeni şi americani au emis un comunicat comun prin care cer tuturor părţilor implicate în criza politică să evite spirala violenţelor. Negociatorii au mai explicat că principala responsabilitate de a începe detensionarea situaţiei îi aparţine chiar guvernului egiptean, relatează BBC. Greu de imaginat după reacţia de astăzi că guvernul de la Cairo va ţine cont de acest avertisment.

 

La rândul lor, islamiştii au avertizat autorităţile că dacă vor face uz de forţă, riscă războiul civil. Oamenii au ţinut astăzi un marş festiv pentru sărbătoarea Eid al-Fitr (sfârşit de Ramadan) şi au cerut din nou reinstalarea lui Mohamed Morsi ca preşedinte al Egiptului. Islamiştii refuză de asemenea calendarul de alegeri propus de noul guvern sprijinit de armată. Aceasta deoarece, în opinia lor, Egiptul are deja un preşedinte ales democratic: pe Mohamed Morsi, membru al Frăţiei Musulmane.

Calendarul nu va fi schimbat însă. Iar omul-forte al momentul, şeful armatei, generalul Fatah al-Sisi, şi-ar putea dori chiar mai mult decât să controleze din umbră. El ar putea candida la alegerile prezidenţiale. Este deja extrem de popular în capitala Cairo şi, într-un interviu pentru „Washington Post”, al-Sisi a refuzat să excludă o eventuală candidatură. „De vreme ce oamenii mă iubesc, e cel mai important lucru pentru mine”, a explicat generalul.

Negocieri încă se poartă între tabăra actualului guvern şi cea a Frăţiei Musulmane. O altă temere este că, utilizând forţa, ar putea fi provocată demisia vicepreşedintelui liberal Mohamed El Baradei, cel care dă în fapt legitimitate unui guvern controlat de armată, a indicat o sursă militară citată de Reuters.