Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Echipa Juncker în curs de formare

Jean-Claude Juncker recrutează în aceste zile 26 de comisari europeni , o sarcină grea întrucât îi lipseşte pionul de bază: Înaltul Reprezentant UE şi vicepreşedinte al echipei. Juncker lucrează deci pe mai multe scenarii în funcţie de ţara care-i va furniza acest Înalt Reprezentant. Pâna acum, 13 politicieni au fost confirmaţi de capitalele lor . Bucureştiul nu se află printre ele iar termenul expiră la sfârşitul acestei săptămâni.

Fără surpriză, austriacul Johannes Hahn şi croatul Neven Mimica rămân mai departe preferaţi pentru Comisia Europeana. Nominalizarea lor este oficială.

La fel, slovacul Marcos Sefcovic şi germanul Gunther Öttinger îşi continua cariera bruxelleză .

Alături de ei, nume mai puţin cunoscute la Bruxelles apar: britanicul Jonathan Hill, irlandezul Phil Hogan, maltezul Karmenu Vella.

Cu toţii, 13 potenţiali comisari europeni au fost nominalizaţi, printre ei găsim şi foşti prim ministrii ca estonianul Andrus Ansip şi letonul Valdis Dombrovskis. Ei vor primi poziţii de vicepreşedinti ai Comisiei.

Iar până acum Jean-Claude Juncker  a înregistrat o singură nominalizare a unei femei: cehoaica Vera Jourova. La sfârşitul acestei distribuţii, comisia Juncker va trebui să numere minim 9 comisare europene...

Mai departe , privind castingul final, nu este clar ce portofoliu le va fi dat acestora, se ştie pâna acum, în linii mari, doar ce şi-ar dori fiecare ţară.

Germania ar vrea să-l păstreze pe Gunther Öttinger la energie, Austria vrea să continue cu Johannes Hahn la politică regionala, deşi se vorbea zilele trecute şi de pescuit. Phil Hogan, irlandezul, ar dori agricultura.

Jean-Claude Juncker este însă nevoit să lucreze la mai multe scenarii în paralel întrucât îi lipseşte numele Înaltului Reprezentant care este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Acest nume nu va fi cunoscut decât în 30 august.

Patru ţări (Italia, Polonia, Bulgaria si Suedia) ar putea furniza un candidat iar Juncker jongleaza acum cu patru posibilităţi.

Sarcina este grea iar Juncker nu va comunica castingul final al echipei sale viitoare decât la sfârşitul verii.

Pentru restul de posturi, termenul candidaturilor oficiale expiră la sfârsitul acestei săptămâni.

România şi Franţa, eterne indecise

România, care nu a nominalizat încă pe nimeni oficial, ar putea merge spre agricultură sau politică regionala. Dar trebuie să se mişte repede dacă doreşte ca numele lui Dacian Cioloş să figureze pentru aceste portofolii.

Candidatura lui Cioloş, comunicata lui Jean-Claude Juncker de manieră informală, a fost acceptată. Dar Preşedintele Comisiei Europene aşteaptă faimoasa scrisoare semnată de Victor Ponta pentru a decide dacă poate aloca României agricultura sau politica regională.  Se poate chiar că un post de vicepresedinte să-i fie pregatit lui Cioloş.

Înainte ca lucrurile să devină oficiale, se poate încă specula. Şi dacă nu este vorba de Dacian Cioloş , ci de un preferat al PSD-ului ?. Şi dacă este o femeie? Scenariile românesti se multiplică şi noi nume apar săptămânal.

Intre timp, Dacian Cioloş afişează calmul unui om competent, care ştie că nu mai are nimic de dovedit şi care nefiind lacom şi nici afiliat politic, ia lucrurile aşa cum vin.

Serenitatea comisarului  agriculturii este molipsitoare şi se citeşte şi pe figurile colaboratorilor săi care au plecat în vacanţă fără a da impresia că sînt îngrijoraţi.

 Ei par mai preocupaţi acum de dosarul moldovean şi încearcă, în colaborare cu alte cabinete de comisari, să reducă impactul sancţiunilor comerciale împotriva Moldovei. Sau poate că acesta este un test pe care Dacian Cioloş îl are de trecut la sfârşitul primului său mandat...

Franţa, o altă mare indecisă, nu a nominalizat încă o persoană, dar se vorbeşte despre Pierre Moscovici sau Elisabethe Giugou.

Fost ministru al economiei, plecat din guvernul francez fără prea multe laude, Moscovici îşi multiplică contactele la Bruxelles şi se vinde ca super comisar al economiei. Bineînteles, Franta cere un post de vicepreşedinte.

Dar Elisabeth Guigou, fost ministru al Justiţiei în urma cu mulţi ani,  are un singur mare atuu: este femeie.

Femeile, marile absente

O treime din comisia Juncker trebuie să fie compusă din femei. Altfel, Parlamentul European nu-i va acorda votul în toamnă.

Pâna acum, Vera Jourova este cam singura în aceasta încercare. Ei i s-ar putea alătura Înaltul Reprezentant, daca aceasta va fi Kristalina Georgieva sau Federica Mogherini.

Dacă Suedia iese din cursa pentru Înaltul Reprezentant, care ar fi putut fi Carl Bildt, se aşteaptă şi de acolo o candidatura feminină.

Numărul femeilor este totuşi insuficient. Juncker va fi nevoit să impună unor ţări acest criteriu. N-o mai poate impune celor 13 care au făcut nominalizări oficiale. Dar o poate cere din partea Franţei, a Belgiei, a Spaniei, a Sloveniei şi de ce nu, a României...