Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


ONG israelian: Israelul trebuie să respecte regulile chiar dacă e război şi chiar dacă Hamas nu o face

palestinieni.jpg

Palestiniei răniţi în atacul de la Jabaliya

Situaţia umanitară din Fâşia Gaza devine dramatică după trei săptămâni de conflict. Cel puţin 67 de persoane au fost ucise miercuri în Fâşia Gaza, la o zi după ce armata israeliană a intensificat ofensiva împotriva organizaţiei islamiste Hamas. Există zilbnic poveşti cutremurătoare. Dintre cei ucişi miercuri de pildă, 16 au murit în tabăra de refugiaţi Jabaliya, unde a avut loc un atac cu obuze într-o şcoală administrată de Naţiunile Unite. Bilanţul negru, cel al morţilor de parte palestiniană, a ajuns la 1.300, în timp ce peste 7.000 au fost răniţi. RFI a stat de vorbă cu reprezentanţi ai organizaţiilor umanitare palestiniene şi israeliene.

Dincolo de victime, se pune şi problema răniţilor şi a felului în care trăiesc cei în viaţă. Şi dincolo de criticile lansate la adresa Hamas şi a Israelului deopotrivă, există realitatea dură din teren, raportată de organizaţiile umanitare. Cifrele vehiculate inclusiv de Organizaţia Naţiunilor Unite sunt că trei sferturi dintre cei ucişi sunt civili. Restul trăiesc în condiţii cel puţin precare. Despre situaţia acestor victime, dincolo de interesele politice şi militare, colega mea Eliza Frâncu a stat de vorbă cu reprezentanţi ai unor organizaţii umanitare palestiniene şi israeliene.

Issam Younis, preşedintele Centrului pentru Drepturile Omului Al-Mezan din Fâşia Gaza, ne-a povestit despre problemele cu care se confruntă cei rămaşi în viaţă şi consideră că ce e mai grav abia de acum va începe. Iată ce spune la RFI Issam Younis.

 

Care sunt informaţiile pe care le-aţi colectat de pe teren în ultimele zile? Cum este resimţită intensificarea operaţiunii israeliene?

 

Cred că ce e mai grav, abia de acum înainte va veni. Tot mai mulţi civili vor fi ucişi, case distruse. În fapt, totul e în curs de a fi distrus: spitale, şcoli, centrale electrice. Totul este rezultatul tăcerii complete pe plan internaţional. Ce se întâmplă aici sunt crime de război şi crime contra umanităţii.

 

De ce spuneţi că abia de acum va începe ce e mai grav?

 

Din cauza a ce am văzut până acum. Israelul a avut trei conflicte în Gaza până acum.  Numărul celor care trăiesc aici  e de 1,8 milioane într-un spaţiu de 360 de kilometri pătraţi. Acum le-au cerut locuitorilor să evacueze jumătate din acest spaţiu. Adică să stea toţi pe jumătate din acest teritoriu . Pe lângă asta, au fost atacate spitale, ambulanţe, şcoli, chiar şi cele cu steag albastru al ONU.

În ce condiţii trăiesc în acest moment civilii din Fâşia Gaza?

Situaţia umanitară se deteriorează dramatic. Clădirile sunt bombardate, inclusiv centrala electrică acum două zile. NU mai avem electricitate deloc, până acum aveam trei ore. E şi penurie de apă de băut din acest motiv. Sistemul de canalizare e şi el aproape distrus. Spitalele folosesc acum generatoare, dar nu te poţi baza pe ele pe termen lung şi nu sunt sigure. Şi gândiţi-vă ce se întâmplă cu unităţile de terapie intensivă. Apoi, şcolile. În fiecare sală de clasă sunt circa 80 de oameni, cei cărora li s-a ordonat să plece sau ale căror case au fost deteriorate grav.  Nici cu medicamentele nu stăm prea bine. Şi mai e ceva. Israelienii nu le-au permis încă echipelor medicale şi Crucii Roşii să scoată de sub dărâmături toate trupurile celor ucişi. Din cauza asta, există riscul apariţiei unor boli. Oricum, pentru numprul şi tipul de răni experimentat acum, chiar nu avem suficiente medicamente. NU există nici suficienţi doctori şi nici suficiente locuri în spitale.

 

Dezbatere aprinsă în Israel

 

Există însă şi organizaţii israeliene care îşi asumă o parte din critici, identifică practicile îndoielnice ale armatei şi îndeamnă statul evreu să respecte regulile, chiar dacă este vreme de război. Una din aceste organizaţii B’Tselem, cu sediul la Ierusalim. Purtătoarea de cuvânt a organizaţiei, Sarit Michaeli, spune că şi în vreme de război, Israelul trebuie să respecte regulile. Chiar dacă Hamas nu o face. Iată ce explică, pentru RFI, Sarit Michaeli.

Cum vă strângeţi informaţiile despre victimele palestiniene?

În primul rând consultăm registrele spitalelor sau ale morgilor unde sunt aduse victimele. Apoi, încercăm să verificăm informaţiile despre alte victime rămase sub clădiri la faţa locului şi schimbând informaţii cu alte organizaţii internaţionale şi palestiniene, consultând informaţiile apărute în presă, având discuţii cu oficiali israelieni şi palestinieni şi cu forţele internaţionale.  

Informaţiile reieşite inclusiv din statisticile ONU sunt că trei sferturi dintre palestinienii ucişi sunt civili. Cum ne explicăm procentul atât de mare de civili?

E o problemă teribilă. Noi continuăm să aducem aceste informaţii la cunoştinţa autorităţilor israeliene şi a publicului din Israel şi să le punem întrebări. Credem că există mai multe motive pentru care se numără aşa de mulţi copii şi femei printre cei ucişi. Unul este că forţele de securitate sunt angajate în  anumite tipuri de atacuri care încalcă regulile de conflict. Principala problemă pe care am identificat-o e practica bombardării de case civile unde un membru al familiei, un locuitor e militant, membru al Hamas. Şi nu ne referim la case care au devenit cartiere generale de război sau unde au loc acţiuni militare. E ca şi cum ai bombarda casa unui soldat israelian. În fiecare din aceste atacuri - şi au fost câteva sute în ultimele săptămâni -  forţele israeliene au lansat câte un foarte scurt avertisment, de obicei un telefon şi apoi o rachetă de avertizare şi imediat după aceea au bombardat. De multe ori familiile nu au putut ieşi sau nu şi-au dat seama că locuinţa lor era ţintită, mai ales că sunt în întuneric. Şi armata israliană recunoaşte că în unele cazuri a vizat un  membru al Hamas şi că toată familia care era acasă, a murit de asemenea. O altă problemă este felul în care forţele de securitate le cer oamenilor să plece dintr.-o anumită zonă sau cartier. Dar nu e suficient să ceri pur şi simplu civililor să evacueze zona. Sunt zeci de mii de civili care poate pur şi simplu nu au unde să se ducă sau li se pare prea periculos să plece.

Aceste practici sunt echivalente în opinia dumneavoastră cu crime de război, aşa cum acuză o parte a lumii arabe?

În acest moment, există suspiciuni. Trebuie să existe un proces prin care aceste acuzaţii şi suspiciuni să fie investigate. Împreună cu alte organizaţii, am fpăcut apel la procurorul general israelian să existe o investigaţie extinsă asupra armatei, dar nu o anchetă militară. O investigaţie făcută de un organism independent şi care să aibă credibilitatea necesară. Pentru moment, nu pare că va exista o asemenea investigaţie eficientă şi credibilă.

Un obiectiv al organizaţiei dvs este că crească nivelul de conştientizare în privinţa victimelor palestiniene în rândul opiniei publice israeliene. Reuşiţi? Care este principalul curent de opinie în Israel la acest capitol?

Scopul nostru este să-i informăm pe israelieni despre ce se face în numele nostru în teritoriile palestiniene. Sigur că e nevoie să conştientizeze că Israelul are dreptul să se apere şi că are dreptul să se angajeze în operaţiuni militare ca să se protejeze atât de rachete cât şi de alte atacuri ale palestinienilor. Dar chiar şi în vreme de război, există nişte reguli şi aceste reguli trebuie respectate. Trebuie să spun că mesajele noastre nu sunt foarte bine primite în societatea israeliană. Majoritatea opiniei publice din Israel susţine poziţia guvernului la această oră. Noi fireşte că nu negăm, ar fi ridicol să negăm, că Hamas încalcă şi ei regulile, că trag asupra civililor israelieni şi că se angajează în ostilităţi dintr-o zonă dens populată. Dar asta nu înseamnă că Israelul, pentrruj a se proteja,  trebuie să se angajeze şi el în activităţi asemănătoare cu ale unei acestei organizaţii teroriste.