Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pokerul cu comisari

bt3j7e3iaaagzj3.png

Sursa: Twitter (Nota: grafica a fost realizata inainte de unele nominalizari)

Premierul Victor Ponta a anunțat ieri oficial că i-a trimis președintelui ales al CE, Jean-Claude Juncker, scrisoarea prin care România îl nominalizează în funcția de comisar european pe Dacian Cioloș, actualul comisar pentru agricultură. În același document, Guvernul României își exprimă preferința pentru păstrarea portofoliului actual de către țara noastră. Cine vine însă din celelalte state comunitare?

Dacian Ciolos este inginer agronom și a devenit cunoscut odată cu intrarea în politica, atunci când a fost desemnat ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu,în octombrie 2007. În noiembrie 2009, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Parlamentul European a dat votul de învestitură pentru noua comisie în februarie 2010. Faptul că România a decis să păstreze aceeași persoană în funcție reprezintă un avantaj datorită experienței lui Dacian Cioloș în aparatul birocratic european, dar și datorită performanețelor sale în funcție. Cioloș este autorul unei importante reforme a Politicii Agricole Comune. Decizia finală îi aparține însă președintelui ales al Comisiei, Jean-Claude Juncker, care va împărți portofoliile în urma negocierilor și a propunerilor venite de la statele membre.

Franța l-a propus oficial pe fostul ministru de finanțe Pierre Moscovici. În scrisoarea adresată lui Juncker, președintele Francois Hollande nu a menționat un portofoliu anume pentru candidatul său, dar oficialii din Hexagon nu au făcut un secret din dorința de a avea un portofoliu în domeniul economic. În prezent, comisarul pentru economie are atribuții și în ceea ce privește politica monetară a zonei Euro. În această privință, ministrul german de finanțe, Wolfgang Schauble, a exprimat rezerve cu privire la oportunitatea ca Franța să primească portofoliul economiei în Comisie. Schauble a precizat că nu are nimic împotriva lui Moscovici, angajamentul său european fiind de necontestat. Dar având în vedere că Franța are mari dificultăți în a respecta propriile ținte economice și de deficit bugetar, semnalul ar fi unul de rău augur, a spus Schauble in context. Mai trebuie notat că Moscovici s-a opus politicii de austeritate promovate de Germania în contextul crizei euro.

Și pentru că vorbim despre ministrul german, să amintim că și Germania dorește să păstreze același comisar, anume pe actualul deținător al portofoliului energiei, Guenther Oettinger, fost premier al landului Baden-Wuerttemberg. Cel mai probabil, Berlinul va viza același portofoliu, mai ales în contextul în care țara se află în plină reformă energetică majoră. Guvernul federal a decis să renunțe complet la energia nucleară în următorii ani, iar politica europeană în domeniul energiilor regenerabile, în domeniul pieței unice a energiei și în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare este o prioritate în acest context. Germania avusese anterior, în primul mandat Barroso, portofoliul industriei, prin Guenther Verheugen. Nu este de exclus însă nici vizarea unui post economic în contextul menținerii stabilității zonei Euro și a dorinței Germaniei de a se asigura de respectarea țintelor de deficit.

Marea Britanie a nominalizat un politician puțin cunoscut pentru funcția de comisar european, după ce lady Catherine Ashton a ocupat postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE. Jonathan Hill, un lord de 53 de ani, este un apropiat al premierului Cameron, unul care susține reformarea relațiilor Marii Britanii cu UE, un susținător al organizării unui referendum cu privire la re-transferarea de competențe naționale înapoi de la Bruxelles, dar nu este un eurosceptic dur. Hill a declarat că interesele Regatului Unit sunt servite mai bine în interiorul unei organizații reformate. David Cameron și-ar dori ca Hill să ocupe un portofoliu economic important pentru a promova comerțul mai liber pe care îl vizează guvernul său și pentru a contracara planurile de intergrare fiscală și politică promovate de statele din zona Euro.

Polonia a anunțat că nominalizarea sa este actualul ministru de externe Radoslav Sikorski, un adept al politicii dure europene față de Moscova și un susținător al dezvoltării capacității comune de apărare a Europei. Guvernul polonez țintește postul de șef al diplomației europene, conform unor surse citate de agențiile de știri. Presa poloneză speculează însă că Sikorski are mult mai multe șanse să primească portofoliul energiei, pieței unice sau al concurenței.

Tot un ministru de externe este nominalizat și de către Ungaria. Tibor Navracsics, în vârstă de 48 de ani, a fost ministru al justiției în perioada 2010-2014, până la alegerile din mai acest an. Nu este străin de Bruxelles, dar experiența sa cu Executivul comunitar este, mai degrabă, una de confruntare decât una de colaborare. Navracsics a avut conflicte inclusiv cu actualul comisar pentru justiție, doamna Viviane Reding, din cauza legilor controversate promovate de cabinetul Orban. În prezent, Ungaria are portofoliul afacerilor sociale, iar deocamdată nu se știe ce domeniu vizează în noua Comisie.

Dintre statele aflate în criză economică și financiară, Grecia l-a propus pentru funcția de comisar pe ministrul apărării Dimitris Avramopoulos. Acesta a fost susținut de toate partidele din coaliția de guvernare. Avramopoulos a fost și ministru de externe, și al sănătății și al turismului în diferite guverne elene.

În suita statelor care încă nu s-au decis la un candidat, Belgia pare să fie în cea mai mare criză. Premierul socialist Elio di Rupo le-a cerut celor patru partide care negociază acum formarea unui nou guvern de coaliție să desemneze un comisar european până astăzi. Cele mai mari șanse pare să le aibă Marianne Thyssen, europarlamentar conservator flamand, membru al Legislativului de la Strasbourg din 1991. Doamna Thyssen are și avantajul că este, evident, femeie, iar președintele ales al CE caută cu disperare să aibă mai multe femei în Executivul său. Minimum 10 portofolii trebuie să revină doamnelor conform unei decizii de paritate a Parlamentului European.

Deocamdată, Suedia a confirmat nominalizarea Ceciliei Malmström, actualul comisar pentru afaceri interne. Este a doua candidatură feminină după confirmarea cehoaicei Vera Jourova în urmă cu câteva zile. Slovenia a trimis la Bruxelles trei opţiuni, printre care şi numele deputatei europene social-democrate Tanja Fajon, după cum ne anunță corespondentul nostru la Bruxelles, Mihaela Gherghișan. Problema lui Jean-Claude Juncker este una cât se poate de serioasă. Președintele Parlamentului, Martin Schulz, a declarat deja că deputații nu vor accepta „un club de gentlemeni”.