Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Egipt: Armata îşi consolidează puterea

sisi.jpg

Șeful armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sissi. Sursa: AFP PHOTO / KHALED DESOUKI

După un sfârșit de săptămână sângeros, la Cairo, protestele par să se fi oprit pentru moment. Incidente violente au loc însă în afara capitalei egiptene. Astfel, în Peninsula Sinai, 24 de poliţişti au fost ucişi luni dimineață de islamişti radicali, în timp ce lângă Cairo, 36 de deţinuţi islamişti au murit duminică, asfixiaţi de gaze lacrimogene. De miercuri și până astăzi, 830 de oameni au fost uciși, inclusiv 70 de polițiști și soldați.

În Cairo nu mai sunt proteste masive cum au fost săptămânile trecute. Însă violenţele se înmulţesc în Peninsula Sinai, unde sunt foarte active organizaţiile islamiste radicale, dar şi Al-Qaida. Cel puţin 24 de poliţişti egipteni au fost ucişi astăzi şi alţi doi au fost răniţi într-un atac cu rachete comis împotriva a două microbuze care îi transportau. Agresorii, suspectaţi că aparţin mişcării radicale islamiste, au atacat convoiul în timp ce acesta se îndrepta spre oraşul Rafah, unde se află punctul de trecere către Fâşia Gaza. Iar ieri, treizeci şi şase de deţinuţi islamişti au murit asfixiaţi din cauza gazelor lacrimogene, în timp ce încercau să evadeze din închisoare. Deţinuţii, cu toţii membri ai Frăţiei Musulmane, au murit după ce grenade au fost lansate în camionul care îi transporta către o închisoare din apropiere de Cairo. Deținuții ar fi răpit un ofiţer de poliţie şi au încercat să evadeze. Cel puţin asta afirmă Ministerul de Interne egiptean. Frăţia spune însă că ar fi 52 de morţi și că polițiștii i-ar fi ucis pe prizonieri.

După ce aproape 600 de oameni au murit în intervenţia forţelor de securitate miercuri, vineri au fost ucişi încă 173. Iar de atunci, alţi 1.000 de islamişti au fost arestaţi.

 

“Lupta împotriva terorismului”

 

Armata îşi ia toate măsurile ca să-şi consolideze puterea. Generalul Abdel Fattah al-Sissi, şeful armatei, a promis că Egiptul nu va da niciun pas înapoi în faţa "violenţei" islamiştilor. Le-a promis o ripostă "dintre cele mai energice", în faţa a sute de ofiţeri ai armatei şi poliţiei şi a revoltei declanşate în ţările occidentale, unde unii diplomaţi vorbesc despre un "masacru".

Pe de altă parte, susţinătorii fostului preşedinte Mohamed Morsi nu par că mai au acelaşi entuziasm.  Probabil de teama represiunilor, după ce în ultimele zile au murit sute de islamişti în confruntări cu oamenii legii, simpatizanţii lui Morsi şi ai Frăţiei Musulmane au anulat toate cele nouă proteste anunţate, invocând motive de securitate. Guvernul, care a fost numit de armată şi e sprijinit de aceasta, a interzis protestele. Ţara este în continuare în stare de urgenţă şi cu restricţii de circulaţie pe timpul nopţii. Armata blochează cu tancurile marile artere din capitală, în timp ce Ministerul Bunurilor Religioase a anunţat că moscheile vor fi închise în afara orelor de rugăciune, tot pentru a evita reuniunile.

Puterea repetă că "luptă împotriva terorismului" promovat de Frăţia Musulmană. Televiziunile publice şi private afişează permanent în stânga ecranului logo-ul "Egiptul luptă împotriva terorismului" în engleză. E o încercare de a convinge comunitatea internaţională. La fel, şi faptul că presa denunţă la unison un "complot terorist" al Frăției Musulmane. Între timp, Guvernul continuă să asigure că membrii confreriei vor putea participa la procesul de tranziţie ce prevede alegeri la începutul lui 2014. Cu toate acestea, represiunile continuă iar principalii lideri ai Frăţiei vor fi judecaţi începând de săptămâna viitoare. În schimb, apar informații că fostul președinte înlăturat de la putere în 2011, Hosni Mubarak, ar putea fi eliberat în zilele care urmează.

Uniunea Europeană a avertizat că este pregătită să îşi "reexamineze" relaţiile cu Egiptul dacă violenţele nu încetează. O decizie va fi luată însă abia miercuri. Încă şi mai importantă este însă poziţia Americii, partener strategic al Egiptului. Mai mulţi senatori americani, între care şi republicanul John McCain, cer acum suspendarea asistenţei militare de 1,3 miliarde de dolari pe an - acordată de Statele Unite Egiptului. Pentru prima dată, congresmenii americani au vorbit de masacru. Însă administraţia Obama încă refuză pentru moment să admită că ce s-a întâmplat pe 3 iulie a fost lovitura de stat a armatei egiptene, ceea ce ar duce automat la o sistare a ajutorului financiar. Iar pe de altă parte, Iordania, Irakul şi mai ales Arabia Saudită, alţi aliaţi importanţi ai Americii în regiune, susţin puterea egipteană.