Norvegia virează la dreapta

Laburiştii, atât de greu încercaţi de atacurile de acum doi ani ale lui Anders Breivik, au trecut de ieri în tabăra opoziţiei, după opt ani de guvernare. Marele câştigător al parlamentarelor de luni e partidul conservator Hoyre sau „dreapta”, condus de Erna Solberg. În fapt, cele patru partide de dreapta care au format alianţa preelectorală au obţinut 96 de mandate faţă de 85 necesare. Este ceea ce rezultă după numărarea a 76% dintre voturi, relatează Reuters. Premierul laburist Jens Stoltenberg a acceptat deja înfrângerea, iar Erna Solberb a început formarea viitorului guvern.

Schimbare "de plictiseală"

Economia ţării merge bine, norvegienii au parte de tot felul de facilităţi. Graţie resurselor sale de petrol, Norvegia este o insulă de prosperitate, notează „Le Figaro”. A avut o creştere economică de 2% în 2012 şi o rată a şomajului de nici 3%. Cu toate acestea, norvegienii găsesc motive să se plângă de cei aflaţi la guvernare, prin urmare şi motive să-şi dorească alternanţă politică. În locul actualului guvern  laburist condus de Jens Stoltenberg, de această dată au preferat o coaliţie de dreapta. Coaliţia ce urmează să se formeze după alegerile de astăzi va fi condusă de Partidul Conservator, de centru –dreapta. Premier va fi Erna Solberg, lidera partidului şi cea care a promis scăderea taxelor şi privatizarea anumitor servicii publice.

„După opt ani de guvernare, laburiştii sunt victimele plictiselii alegătorilor. Prea puţini oameni se leagă de politica lor, pentru că economia merge bine. Dar norvegienii au totuşi chef de schimbare”, explică Johannes Berg, expert la Institutul de Cercetări sociale din Oslo. Mai problematic este că Partidul Conservator nu va putea guverna singur. Va face apel la liberali şi creştin-democraţi, dar, pentru prima dată în istorie, şi la Partidul Progresului. Adică extrema dreaptă, cu o retorică antiimigraţie şi o pledoarie pentru măsuri mai dure contra criminalităţii. Lidera partidului, Siv Jensen, va intra astfel în guvern. Partidul Progresului era creditat, înaintea rezultatelor, cu 15% din intenţiile de vot. Până acum, formaţiunea avea o popularitate şi mai mare, doar că nu a putut niciodată să guverneze, regăsindu-se izolată de refuzul tuturor celorlalte partide de a intra în alianţă cu ea.

Viziunea asupra imigraţiei, schimbată de atacul lui Breivik

Laburiştii au avut şi ei câteva atuuri. Circa 30 de supravieţuitori ai masacrului de pe insula Utoya s-au prezentat în faţa electoratului. În urmă cu puţin mai mult de doi ani, extremistul Anders Behring Breivik executa 69 de tineri membri ai Partidului Laburist în Utoya. Printre cei care au scăpat şi au sperat să fie votaţi se numără şi Vegard Wennesland, un tânăr de 29 de ani, care a stat ascuns sub un pat mai multe ore pentru a scăpa de gloanțele lui Breivik. Rămâne de văzut cât va conta simpatia publicului pentru experienţa lui Wennesland.

Tema imigrației a devenit recent una electorală în Norvegia, bineînțeles, după masacrul de acum doi ani. În fapt, extremistul Breivik a fost până în 2006 membru al Partidului Progresului (extrema dreaptă). Breivik proclamase în așa-zisul său manifest publicat pe internet eșecul multiculturalismului și al politicii de integrare a imigranților. Acum, formațiunea cere o politică de imigrație restrictivă, inclusiv un număr redus la sânge al cererilor de azil. După masacrul de la Utoya, partidul a denunțat totuși acțiunile lui Breivik și și-a moderat discursul privind "islamizarea accelerată". Acum, peste jumătate dintre norvegieni consideră că politica de integrare a imigranților funcționează prost sau nu prea bine. Mai grav, din ce în ce mai mulți locuitori ai țării consideră că imigrația reprezintă deja un pericol pentru valorile scandinave. De la mijlocul anilor 90, câteva sute de mii de imigranţi și-au gpsit refugiu în acest stat nordic. Astăzi, imigranții reprezintă aproape 10% din populația totală. Procentul crește până la o treime în cazul capitalei Oslo. O cifră care era de așteptat să declanșeze patimi și temeri.