Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria: O ofensivă ce ar putea să dureze ani la rând

siria.jpg

Siria: o ofensivă ce ar putea să dureze ani la rând

Este a doua zi a operaţiunii militare internaţionale în Siria. 50 de state s-ar fi alăturat coaliţiei conduse de Statele Unite contra Statului Islamic în Siria. Este precizarea făcută de şeful diplomaţiei americane, John Kerry. Premierul britanic va cere aprobarea parlamentului de la Londra pentru operaţiuni militare în Irak contra jihadiştilor. Pentru acţiuni similare în Siria nu are însă sprijin politic. Cea mai mare necunoscută rămâne deocamdată neparticiparea Turciei la această coaliţie.

Ieri au fost zeci de lovituri aeriene, şi în provincia siriană Raqa, şi la graniţa dintre Siria şi Irak şi la graniţa dintre Siria şi Turcia. Au fost lovite atât poziţii ale Statului Islamic, cât şi ale grupării Khorasan, care ar fi fost complet eliminată, explicau oficiali americani.

 

Un final al operaţiunii nu se întrevede însă prea curând. Contraamiralul John Kirby , purtător de cuvânt al Pentagonului, explică, la BBC, că lupta contra jihadiştilor ar putea dura ani la rând. Statele Unite sunt pregătite de o campanie lungă contra Statului Islamic.

În Irak, deja au fost 200 de raiduri aeriene în decurs de şase săptămâni. În Siria, în loviturile aeriene de ieri au murit cel puţin 70 de militanţi din Statul Islamic, 50 din grupări afiliate Al-Qaida şi opt civili.

Oficialul de la Pentagon a mai indicat, potrivit BBC, că raidurile au afectat grav capabilităţile jihadiştilor. Totuşi, cei din Statul Islamic au demonstrat că se pot adapta rapid şi că pot reacţiona la schimbări. Au demonstrat că reprezintă o ameninţare serioasă şi că nu pot fi eliminaţi nici în câteva zile, nici în câteva luni. Că poate fi vorba aşadar de o luptă care să dureze ani la rând.

Statele Unite sunt spriijinite în această operaţiune contra Statului Islamic de circa 50 de state, a dezvăluit jurnaliştilor şeful diplomaţiei americane, John Kerry. Nu a numit însă aceste state.

 

Cât e de acoperită legal operaţiunea?

Washingtonul insistă că raidurile aeriene din Siria au loc în virtutea faptului că Irakul a solicitat ajutor. Deci că, din punct de vedere legal, e vorba de dreptul la apărare al Irakului, după cum notează “New York Times”. Mai exact, de articolul 51 din Carta Onu, care se referă la dreptul la autoapărare al tuturor popoarelor. Iar pentru că Statul Islamic amenință Irakul din Siria învecinată, raidurile aeriene din această țară sunt și ele justificate de drept. Ieri, Departamentul de Stat a explicat clar că America nu a cerut permisiunea Damascului.

Moscova spune însă că asemenea acţiuni unilaterale sunt ilegale şi că această coaliţie trebuia să se consulte înainte cu Damascul şi să ceară permisiunea, nu doar să informeze sec că va lovi.

 

Cum se explică absenţa Turciei?

Un alt aspect dezbătut de marile instituţii media se referă la faptul că din această coaliţie lipseşte o “piesă” extrem de importantă. Turcia. Sunt vehiculate mai multe explicaţii. Ce e cert e că până acum două zile, Ankara refuzase oferta Statelor Unite invocând siguranţa celor aproape 50 de turci răpiţi de Statul Islamic. Apoi, aceştia au fost eliberaţi şi, deşi premierul RecepTayip Erdogan a salutat raidurile americane şi s-a declarat gata să ajute militar şi logicstic coaliţia, până acum nu a făcut niciun pas concret. E ciudat din mai multe motive.Unul pentru că Turcia are o graniţă comună foarte mare cu Siria, doi pentru că a tot intervenit până acum în conflictul sirian şi trei pentru că e unul dintre cei mai importanţi actori regionali şi mai ales majoritar sunit, iar coaliţia e formată şi ea din state sunite. De ce nu a intervenit?

Unii analişti invocă problema kurdă şi refuzul categioric al Ankarei de a intra în orice fel de alianţă cu kurzii, comentează “Wasghington Post”.

Există şi speculaţii că, pentru a-şi vedea cetăţenii eliberaţi, Turcia a eliberat la rândul ei 50 de membri ai Statului Islamic. Şi există informaţii că există celule şi baze de comandă ale jihadiştilor în unele cartiere din Istanbul, scrie “Washington Post”. Autorităţile turce ar fi adoptat această atitudine de neimplicare şi pentru că apreciază pericolul islamist ca fiind mult mai mic decât cel kurd, dar şi pentru că circa 1.000 de cetăţeni turci ar lupta peste graniţe pentru Statul Islamic. O altă explicaţie este că Ankara pur şi simplu nu consideră că ar fi vorba de o strategie câştigătoare, aşa cum nu a considerat nici în cazul invaziei din Irak din 2002.