Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce s-a discutat şi ce s-a adoptat la ONU

obama.jpg

Barack Obama, la tribuna ONU

New York a fost miercuri kilometrul zero al diplomaţiei. Au fost discursuri dure, negocieri, s-a adoptat o rezoluţie importantă referitoare la cetăţenii care se duc să lupte în alte ţări pentru grupări extremiste. Au fost atât contre diplomatice care au vizat subiectul atacurilor aeriene contra Statului Islamic, cât şi schimburi de replici acide pe tema conflictului din Ucraina.

Cel mai important document, adoptat în unanimitate de Consiliul de Securitate (pentru care a votat favorabil chiar şi Rusia) a fost o rezoluţie care vizează limitarea fluxului de luptători străini către Siria şi Irak. Textul impune statelor, sub pedeapsa sancţiunilor, să împiedice înrolarea cetăţenilor lor în organizaţii extremiste.

E o rezoluţie cu caracter obligatoriu cu dublu scop: o dată, să taie sprijinul de acest fel pentru organizaţia teroristă şi a doua oară să protejeze ţările lor de origine de ameninţarea pe care o reprezintă. Conform unor statistici, există circa 3.000 de occidentali care luptă pentru jihadişti. În total, sunt 12.000 de străini veniţi să lupte pentru aceste grupări jihadiste din Irak şi Siria.

De aici, e treaba statelor cum fac asta, cum impun aceste pedepse şi de asemenea cum împiedică tranzitul acestor luptători pe teritoriul lor.

Ar mai exista şi un al treilea scop, mai puţin explicit al rezoluţiei, aşa cum rezultă dintr-o analiză publicată de Deutsche Welle. Să oblige cumva Turcia, să îi transmită un semnal, deoarece de pe teritoriul ei vin şi tranzitează mare parte din aceşti jihadişti, fără ca autorităţile turce să fi făcut paşi serioşi să îi oprească. Turcia încă nu s-a alăturat coaliţiei din Siria.

Dincolo de acest cadru comun, Statele Unite au anunţat ieri că au adăugat pe lista neagră 11 persoane şi o companie acuzate că facilitează trimiterea de combatanţi "organizaţiilor teroriste" precum Stat Islamic, Al-Qaida şi Frontul al-Nosra. Scopul este şi aici tăierea finanţării.

În deschiderea reuniunii, Barack Obama a vorbit în principal de eliminarea grupării Statul Islamic, în contextul în care America este cea care conduce coaliţia ce lansează atacuri aeriene în Siria, pe lângă cele şase săptămâni de bombardamente din Irak.

 

Replici acide pe tema Ucrainei

 

Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, le-a cerut statelor occidentale să nu anuleze sancţiunile împotriva Rusiei, în contextul în care Ucraina încă nu a recăpătat integritatea teritoriului său. El a îndemnat Rusia să respecte prevederile acordurile de la Minsk, încheiat acum cinci zile.Iaţeniuk a mai spus că militarii ucraineni nu au primit niciodată ordinul de a folosi arme împotriva populaţiei paşnice din estul ţării, aşa cum acuză Rusia. Cu câteva ore înainte, de la aceeaşi tribună ONU, Obama a denunţat agresiunea şi ambiţiile teritoriale ruseşti în Ucraina.

O agresiune “care aminteşte de epoca în care marile naţiuni le călcau în picioare pe cele mici”, a explicat Obama. Rusia a reacţionat la minut, prin vocea ministrului de Externe, Serghei Lavrov, care a replicat că “sancţiunile sunt treaba Statelor Unite, dar ceea ce se întâmplă în Ucraina nu mai e în niciun fel treaba lor”. Sunt nişte declaraţii făcutre într-un context în care devine evident că Rusia va păstra acest conflict îngheţat. Evident, mai ales după ce separatiştii au anunţat că îşi vor organiza propriile alegeri legislative şi prezidenţiale pe 2 noiembrie. Iar azi, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a ordonat Guvernului să se pregătească pentru eventuale închideri temporare ale celor 2.300 de kilometri de frontieră cu Rusia. Decretul preezidenţial autorizează Guvernul să închidă frontierele terestre şi maritime pentru vehicule şi pietoni, în contextul în care Ucraina acuză Federaţia Rusă că trimite în continuare trupe pe teritoriul său.