Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Război comercial al Rusiei cu foștii săi sateliți

putin.jpg

Președintele rus, Vladimir Putin, insistă că "Rusia nu vrea să încalce dreptul suveran al unei țări"

O luptă dură se poartă zilele acestea pentru influență politică și mai ales economică în șase state ex-sovietice. Pe măsură ce se apropie summitul de la Vilnius, unde cele șase, adică: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Belarus ar fi trebuit teoretic să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană, presiunile Rusiei cresc exponențial. Dacă Moldova a fost presată în ultimele zile prin blocarea importurilor de vinuri, a venit rândul unui alt fost satelit: Ucraina. Moscova nu mai importă conducte și nici ciocolată ucraineană, care, spun autoritățile ruse, ar conține substanțe cancerigene.

Când Rusia vrea să se facă limpede înțeleasă, nu face avertismente voalate. Așa că nu a încercat să fie delicată cu fostele republici sovietice. În urmă cu câteva săptămâni, Rusia a blocat importurile de ciocolată și de conducte dinspre Ucraina. Ciocolata era în principal produsă de compania oligarhului pro-european Piotr Poroșenko, fost ministru de altfel, iar conductele – de firma lui Viktor Pinciuk, un alt oligarh. Motivul? Acordul de asociere pe care Ucraina ar trebui să-l semneze, alături de alte cinci state, în noiembrie, la summitul ce va avea loc în capitala lituaniană Vilnius. Acordul nu este văzut cu ochi buni de ruși pentru că are o componentă comercială consistentă și e în genere considerat un prim pas către o eventuală aderare a țării la blocul comunitar.

Pentru a fi și mai clar înțeles mesajul, în urmă cu câteva zile, premierul rus, Dmitri Medvedev, le-a pus clar în vedere ucrainenilor: vor trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Rusia. Dacă vor alege Uniunea, își vor pierde privilegiile din relațiile comerciale cu Rusia, spune șeful guvernului rus. “Semnarea acordului cu Uniunea Europeană va pune capăt regimului special, de parteneriat care era aplicat până acum relațiilor comerciale cu Ucraina”, a declarat Dmitri Medvedev pentru ITAR-TASS. “Vom continua să fim prieteni, să facem comerț, dar va fi un comerț fără niciun privilegiu, din contră, poate chiar cu restricții”, a mai afirmat premierul rus.

Rusia încearcă de câțiva ani să convingă Ucraina să se alăture Uniunii vamale stabilite de Moscova cu Belarus și Kazahstan. Nu a reușit. Acum, dincolo de amenințări, au început și represaliile. În ciuda amenințărilor și presiunilor Moscovei însă, șeful diplomației ucrainiene, Leonid Kojara, insistă totuși că integrarea europeană rămâne obiectivul strategic al Ucrainei.
 

Europa, “răul mai mic”

 

Așa că amenințările Moscovei nu au avut însă alt efect decât să ducă la un soi de contract între rivalii politici de la Kiev: opoziția a decis să îl sprijine pe președintele Viktor Ianukovici pentru a adopta legile cerute de Europa ca precondiție pentru semnarea acordului, inclusiv reformele judiciare. Există însă și alte motive. Țara este pe buza falimentului și se apropie alegerile prezidențiale din 2015. Președintele Viktor Ianukovici avea nevoie fie de bani rusești, ce ar fi venit doar după ce Ucraina ar fi aderat la Uniunea vamală creată de Rusia, fie de acordul de asociere cu Uniunea Europeană, care ar da unda verde pentru împrumutul de la FMI. Acordul european i-a părut răul mai mic lui Ianukovici, culmea, văzut inițial ca omul Moscovei, arată într-o amplă analiză “The Economist”. Apoi, chiar și oligarhii ucraineni au preferat Europa pentru că teama că vor fi absorbiți de companiile rusești a fost mai mare.

 

Trei au cedat

 

În ciuda presiunilor Moscovei, deocamdată Ucraina pare decisă așadar să semneze acordul cu Uniunea Europeană. La fel de decise par și Georgia (care nu a făcut însă toate reformele cerute de Bruxelles), dar și Republica Moldova, care a experimentat și ea zilele trecute cizma rusească, după ce Moscova a decis să sisteze importul de vinuri moldovenești, cel mai important export al vecinilor de peste Prut.  Nu același lucru se poate spune despre celelalte trei. Armenia a fost prima care să cedeze și a preferat să se alăture uniunii vamale creată de Rusia cu Belarus și Kazahstan. Belarusul, în ciuda fricțiunilor cu Moscova, rămâne totuși în tabăra rusească. Azerbaidjanul a anunțat și el că nu este gata să semneze parteneriatul în noiembrie.  

 

Toate cele șase au o dependență puternică de Rusia. Pe de o parte, majoritatea importurilor lor se îndreaptă către Rusia și pe de altă parte, au nevoie de resursele naturale rusești, în special de gazele naturale, notează Reuters.

“Ce am văzut în utlimele săptămâni este o presiune brutală a Rusiei cum nu am mai văzut demult împotriva unor țări partenere ale UE”, a explicat Carl Bildt, ministrul de Externe suedez, care a descris acțiunile Moscovei drept război economic. Deși Vladimir Putin a încercat să convingă că “Rusia nu vrea să încalce dreptul suveran al unei țări de a-și decide activitatea internațională”, Rusia se teme. Și nu doar că aceste state vor ieși din sfera sa de influență politică.

 

Temerile și mai mari sunt pe plan economic. Moscova consideră că dacă aceste state vor semna un acord de asociere cu Uniunea, atunci piața rusească va fi invadată de produse europene.

Realitatea nu e departe: dacă până nu demult Rusia era cel mai mare partener comercial al Ucrainei, lucrurile s-au schimbat. Acum, cel mai mare partener e Uniunea Europeană.

 

 Mai mult, prin atragerea unor țări din regiune, Europa ar putea obține în timp un nivel de influență considerabil asupra căilor de aprovizionare cu resurse energetice. Evident, în dauna monopolului rusesc. Iată de ce liderul de la Kremlin a avertizat că va impune tarife punitive și alte restricții importurilor venite dinspre aceste state care vor semna acordul cu Uniunea. Încă o dată, pentru a sublinia mesajul, Rusia a impus controale sporite pentru Lituania, statul ce deține președinția rotativă a Uniunii, măsură ce a adus pierderi mari transportatorilor din acest stat.

După toate aceste gesturi și amenințări, Parlamentul European a cerut Rusiei să pună capăt presiunilor inacceptabile asupra foștilor săi sateliți.