Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Finlanda va avea acces la o parte din arhivele temutelor servicii secrete sovietice, KGB

Și Ungaria a solicitat și obținut acces la arhive. Legea arhivelor prevede că acestea pot fi deschise după 50 de ani, dar și atunci este nevoie de aprobări speciale pe care le negociază finlandezii. Presa anunța că probabil accesul va fi garantat în primăvară, cînd doi cercetători din două centre universitare, actuala capitală Helsinki și fosta capitală Turku, vor merge la Moscova pentru a le studia.

Și Ungaria a solicitat și obținut acces la arhivele privind ocupația țării de către trupele sovietice, în 1956. De acest precedent s-au folosit și cercetătorii finlandezi cînd au cerut și ei accesul la arhive.

"Faptul că rușii au permis studierea de către ungaria a arhivelor sovietice din perioada invadării Ungariei, arată voința autorităților ruse de a își privi istoria în față", este de părere istoricul Kimmo Rentola de la universitatea din Turku.

Finlandezii se axează pe anii 50, cînd Uniunea Sovietică a înapoiat Finlandei înainte de termen peninsula Porkkala , perioada în care a murit Stalin și cea în care a fost ales ca președinte Urho Kekkonen, omul politic care a condus 26 de ani Finland cu o mînă de fier nu întotdeauna democratică și transparentă.

Unele din măsurile puse de el în aplicare pentru spionarea partidelor politice adverse au ieșit la iveală abia acum cîțiva ani. În această perioadă Finlanda a reușit să rămînă singura țara socialistă ce a jonglat între blocurile de est și de vest , un statut aparte cunoscut sub numele de finlandizare.

Cercetătorii doresc să vadă cum au fost luate deciziile sovieticilor și cum au influențat ele viața politică finlandeză. De exemplu, retrocedarea peninsulei Porkkala către Finlanda , înainte de termenul stabilit, chiar în perioada electorală din Finlanda, a creat un val de emoții ce pare a fi ajutat alegerea ca președinte a lui Urho Kekkonen.

Așa reiese din memoriile fostului șef al KGB, Viktor Vladimirov, care a fost diplomat la Helsinki în acea perioadă.

"Chiar dacă nu vom regăsi notele diplomatice scrise de el, orice ne poate aduce mai multe detalii despre era Kekkonen ne interesează", spune cercetătorul Kimmo Rentola, care a mai lucrat cu arhivele rusești.

Finlanda tocmai pierduse după cel de-al doilea război mondial atît pensinsula cît și o mare provincie în est, Karelia, și este de înțeles teama și ura față de Uniunea Sovietică, precum și speranța populară în urmă retrocedării peninsulei.

Sunt multe mistere de elucidat în istoria de după război. Finlandezii mai doresc și deschiderea arhivelor poliției secrete STASI, din fostă Germanie de Est, deși ei bănuiesc că Germania nu avea mari interese în Finlanda.

În ultimii zece ani s-a discutat mult în Finlanda despre o lista cu numele unor oameni politici și personalități finlandeze care ar fi fost recrutați ca spioni de STASI. După destrămarea Uniunii Sovietice care a dus și la distrugerea economiei Finlandei, din cauză că Uniunea Sovietică îi era cea mai mare piață de desfacere, Finlanda merge oficial pe cartea colaborării și a prieteniei cu Rusia.

Vizitele lui Putin și a altor demnitari au fost mereu pe larg mediatizate și neînțelegerile de orice fel minimalizate. În pofida teamei care îi încearcă pe oamenii de rînd față de Rusia, și a atitudinilor rasiste față de turiștii și emigranții ruși, în mod oficial Finlanda se poziționează economic ca fiind poartă spre Rusia și spre Europa, înțelegînd să profite economic de pe urma bogaților turiști ruși și a companiilor care vor să profite de piața rusă și de potenţialul ei enorm.